Rolul Mişcării Populare şi al Iniţiativei România Liberală pe scena politică românească

Ultimul sondajul IRES arăta că aproape 10% dintre persoanele chestionate ar vota la viitoarele alegeri cu Mișcarea Populară. Condiția: transformarea fundaţiei în partid politic. Întrebaţi ce părere au despre înfiinţarea Fundaţiei Mişcarea Populară, 46% au afirmat că au o părere proastă şi foarte proastă (25% - părere proastă, 21% - părere foarte proastă), iar 39% au susţinut că au o părere bună şi foarte bună (33% - părere bună, 6% - foarte bună), 7% - nu cunosc iar 8% - nu răspund la această întrebare.

Cercetarea ne dezvăluie rolul jucat de preşedintele Traian Băsescu în construcţia planului imagologic al formaţiunii conduse de Marian Preda. Să nu uităm – liderul mişcării este doctor în sociologie, în consecinţă ştie cu ce se mănâncă pshihologia maselor. Ar fi unul din argumentele pentru care Mişcarea Populară nu stă deloc rău în percepţia publicului la puţină vreme de la apariţie. Un alt vector de imagine - preşedintele Băsescu - care nu uită în orice ocazie să susţină făţiş fundaţia. De altfel, IRES ne spune că în eventualitatea ca şeful statului să facă parte din mişcare, procentul celor care ar vota cu această formațiune ar crește ușor. Şi nu în ultimul rând, Mişcarea Populară adună profit în spatele pactului de coabitare - văzut că aducător de pace într-o societate fracturată - coabitarea președintelui cu premierul suscită o părere bună în rândul celor mai mulți români (peste 50%). Totul se petrece pe fondul căderii PDL-ului, care ar obține un rezultat de 10%, în scădere cu trei procente faţă de luna aprilie.

În privinţa IRL, investigarea IRES arătă că Iniţiativa Liberală nu se bucură de o notorietate semnificativă, doar 19% dintre persoanele intervievate declarând că au auzit de lansarea acesteia. Dintre aceștia, majoritatea afirmă că au o părere mai degrabă bună despre acest lucru – 68%. Este semnalul că IRL a ajuns cunoscut votanţilor liberali autentici: intelectualii, oamenii de afaceri, mai exact unei categorii foarte bine informată. Punct ţintit, punct lovit. România Liberală este văzută drept o consecință a disputelor din cadrul Partidului Național Liberal de către trei sferturi dintre respondenți, încă o dovadă că oamenii sunt sătui de dispute.

Anunţată imediat după separarea apelor în PDL, Mișcarea Populară a fost creată pentru disidenţii conduşi de Elena Udrea. Aceasta, nu mai departe de congresul PSD, nu s-a sfiit să-şi declare admiraţia pentru social-democraţi - “Privind la Congresul PSD, nu pot să nu constat două lecții pe care jumătate din PDL nu le-a învățat sau nu le-a pus în aplicare la Convenția Națională:

1. Alegerea unui președinte tânăr după eșecul în alegeri, care, iată că în 3 ani, a dus la revenirea PSD la 40%.

2. Respectul, solidaritatea și onoarea arăţâţe fostului șef al statului, care a creat, practic, partidul”.

Va susţine noua formaţiune un guvern minoritar PSD, care coabitează bine cu preşedinţia? Categoric DA. Am revăzut recent o fotografie de la investitura guvernul Boc 1,  format din PDL şi PSD-PC - cele două tabere au mai lucrat împreună:

- Victor Ponta, ministru pentru relaţia cu parlamentul 2008-2009, conduce actualul guvern;

- Dan Nica, fost vicepremier, este în prezent ministru al Comunicaţiilor;

- Ilie Sârbu, fost ministru al Agriculturii, ocupă funcţia de lider al senatorilor PSD;

- Cristian Diaconescu, fost ministru al Afacerilor Externe, astăzi consilier prezidenţial;

- Constantin Nită, ministru pentru IMM-uri, Comerţ şi Mediul de Afaceri, în prezent şef la Energie;

- Elena Udrea, fost ministru al Turismului, deputat PDL, fun declarat al Mişcării Populare.

Fundaţia s-a format în luna martie, iar la finalul lunii mai este de aşteptat să se transforme în partid politic. Anunţul ar putea fi făcut pe 25 mai. Elena Udrea spune că, din ce cunoaşte din discuţiile PDL, mulţi democrat liberali ar fi tentaţi să treacă în Mişcarea Populară, dacă aceasta s-ar transforma în partid.

La lansarea IRL de lună precedentă au fost prezente câteva nume cu greutate pentru liberalism. Au participat, ca iniţiatori, Andrei Chiliman, primarul Sectorului 1, Vlad Moisescu, Diana Tuşa, deputatul PNL, Iulian Crăciun, om de afaceri, şi Dan Cristian Popescu, deputat Forţa Civică. Au fost prezenţi preşedintele FC, Mihai Răzvan Ungureanu, preşedintele PNŢCD, Aurelian Pavelescu, şi Teodor Meleşcanu, exclus din PNL după ce a fost numit de Traian Băsescu în fruntea SIE şi fost membru marcant al PSD până în 1997. Democrat-liberalii au fost reprezentaţi prin deputatul Theodor Paleologu, ministrul Culturii în guvernul de care aminteam şi Sever Voinescu - doi membri ai aripii Udrea.

Preşedintele Consiliului Director al Iniţiativei România Liberală, Vlad Moisescu, susţinea săptămâna trecută că la europarlamentarele din 2014 formaţiunile de dreapta din România trebuie să aibă o listă comună de candidaţi, sub sigla PPE. Mai mult, IRL ar putea colabora fără probleme cu MP. ”Noi am lansat o fundaţie, Iniţiativa România Liberală este o platformă de dezbateri în jurul unor idei, a unor principii, a unor politici, în niciun caz nu în jurul unor oameni, ca atare. Toţi cei care doresc să îşi spună cuvântul pe partea dreaptă sunt bine-veniţi în cadrul iniţiativei noastre. Eu sunt convins că putem găsi căi de colaborare”, afirma Andrei Chiliman.

Concluzia logică ne ilustrează următorul tablou - atât Mişcarea Populară cât şi Iniţiativa România Liberală nu au puţin de câştigat în eventualitatea susţinerii unui guvern exclusiv PSD. Fundaţia are nevoie de timp să se consolideze şi, cel puţin pentru o perioadă, probabil până la alegerile europarlamentare de anul viitor, să adune din procentele scăpate din buzunar de PDL dar şi de PNL, în lupta pentru dreapta eşichierului politic. De cealaltă parte, Iniţiativa va măcina imaginea PNL din interior, o eventuală ruperea a USL fiind privită ca un eşec exclusiv al preşedintelui Antonescu.

În urma acestor mişcări browniene de la dreapta politicii noastre, PSD este formaţiunea care adună roadele. Aflați la guvernare - unde erodarea este accentuată - social-democraţii conduc detaşat în preferinţele românilor. Pentru ei, la alegerile din 2014 şi 2016, ar fi de preferat un adversar lipsit de energie şi divizat în două facţiuni: PNL - PDL Blaga şi PDL Udrea - MP - IRL - FC - PNŢCD.