România are potențial ridicat de gaze de șist în Carpații Orientali, Depresiunea Bârladului și Câmpia Română

În aceste zone se află formațiuni de roci argiloase cu potențial gazeifer, roci din care se extrag resursele de tipul 'shale gas', termen care a devenit cunoscut în limba română sub denumirea de 'gaze de șist'.

Aceste formațiuni se găsesc la adâncimi de peste 2.500-3.000 de metri.

Pe lângă zonele cu potențial ridicat, mai există și alte zone cu condiții potențiale de existență a zăcămintelor de gaze de șist în Depresiunea Getică, Depresiunea Panoniei și Bazinul Transilvaniei.

'Resursele neconvenționale de energie constituie o formă alternativă de energie. Ele sunt localizate în formațiuni sedimentare de diferite vârste și, de regulă, la adâncimi mari în scoarța terestră: shale și tight gas, heavy oil și oil shale, coad seam gas și, în unele zone reci, în mări și oceane, gaz hidrații', se arată în raport.

Autorii studiului amintesc că România mai are rezerve dovedite de gaze naturale suficiente pentru următorii 10-15 ani.

Potrivit celui mai recent raport al US Energy Information Agency (EIA), făcut public în iunie 2013, gazul de șist majorează cu 47% rezervele potențiale de gaze naturale recuperabile la nivel mondial. Tot la nivel global, gazele de șist reprezintă 32% din rezervele totale de gaze naturale.

'România, cu o rezervă recuperabilă estimată la 1.444 de miliarde de metri cubi de gaze de șist, se situează pe locul 3 în Europa, după Polonia (4.190 miliarde de metri cubi) și Franța (2.879 miliarde de metri cubi) și înaintea Danemarcei (906 miliarde de metri cubi)', mai arată studiul CNR-CME, amintind datele din raportul americanilor.

Raportul 'Resurse de gaze naturale din zăcăminte neconvenționale — potențial și valorificare' este semnat de 43 de specialiști din cadrul CNR-CME, majoritatea profesori universitari în domeniul petrolului și gazelor.