România cu siguranță se descurcă și fără marinar

Aflat sâmbătă la întâlnirea Asociaţiei Universităţilor Maritime, președintele Traian Băsescu nu a ratat ocazia să țină un discurs despre cariera pe care a îndrăgit-o atât de mult de-a lungul timpului. Nu, nu mă refer la cariera de ofițer naval, ci vorbesc despre marea dragoste profesională a șefului statului, politica.

Desigur, discursul președintelui a fost în mare parte unul în care a lăudat universitățile navale și profesioniștii care se pregătesc în ele, dar cele mai importante declarații făcute sâmbătă de șeful statului au fost îndreptate împotriva clasei politice din România. Cine vrea să mă contrazică nu trebuie decât să uite la următoarele afirmații: “Nimeni nu își poate imagina lumea fără cei pe care dumneavoastra îi pregătiți. Poate fără politicieni da, dar fără marinari nu. Este o concluzie la care au am ajuns, că lumea este servită cu devotament și pricepere de această flotă globală.”

Declarația lui Băsescu este în linia discursului prezidențial din ultima vreme. Așa cum ne-a obișnuit în ultimele luni, Traian Băsescu face, în declarațiile sale publice, o diferență de clasă între cei care muncesc și politicienii care, nu-i așa, nu fac nimic, dar fură. Desigur, președintele s-a înfățișat și sâmbătă ca un erou al majorității tăcute și muncitoare care s-a ridicat împotriva politicienilor interesați să se ajungă.

Cu toate acestea, cea mai interesantă parte a discursului prezidențial rămâne lauda acelor marinari puternici pentru care trebuie ca "acel oţel al navei" să le fie mai "scump" decât propria persoană. Această declarație vine, culmea, fix din partea omului care a organizat desfințarea flotei românești de transport naval.

Se prea poate ca acum în România sunt instruiți marinari capabili, dar ei nu mai au pe ce să-și exercite pregătirea din cauza unui om care își declară constant și cu lacrimi de crocodil dragostea pentru această meserie. Despre prima iubire profesională a președintelui Băsescu a curs până în prezent suficientă cerneală cât să umple un ocean. Mă întreb totuși de ce președintele nu a renunțat până acum la politică, dacă a continuat să îndrăgească atât de mult marinăria. Probabil că nu mai are pe ce să o practice, din moment ce el a vândut flota pe nimic.

Președintele Băsescu s-a lăudat întotdeauna cu titlul de căpitan. Din anumite puncte de vedere el a păstrat psihologia unui comandant de vas și după ce a intrat în politică. Într-o emisiune de acum câțiva ani Băsescu afirma că pe un vas nu ai timp de democrație și că decizia căpitanului trebuie să fie lege pentru ca totul să se desfășoare cum trebuie. Perfect de acord, dar, din nefericire pentru Traian Băsescu, un stat democratic nu este un vapor care trebuie condus de un căpitan. Faptul că politicianul Traian Băsescu și-a păstrat metehnele și după reconversia profesională de la începutul anilor ’90 constituie una din cauzele crizelor politice din ultimii nouă ani. În schimb, el îi laudă pe oamenii din rândul cărora s-a ridicat și pe care i-a trădat poate în cel mai direct și mai brutal mod cu putință, dovada supremă a ipocriziei primului Cârmaci al țării.