România, cu temele făcute în faţa FMI

În acest moment, ţara noastră înregistrează în primul trimestru al anului în curs cea mai mare creştere economică din Uniunea Europeană, continuând astfel ritmul de dezvoltare a PIB de anul trecut, în baza exporturilor şi a producţiei industriale, care contabilizează noi recorduri de creştere. De altfel, performanţele economice înregistrate de la debutul acestui an de către ţara noastră au determinat mai multe instituţii financiare internaţionale să îşi îmbunătăţească prognozele pentru România. Printre organismele internaţionale se numără şi Comisia Europeană care a modificat prognoza de dezvoltare economică la 2,5% pentru anul 2014, după ce iniţial estimase că ţara noastră va înregistra o creştere PIB de 2,2%.

În acelaşi timp, inflaţia este menţinută la un nivel minim iar, pentru prima dată de la începerea crizei economice, în martie, consumul a înregistrat o creştere substanţială de aproape 15%, faţă de aceeaşi lună a anului trecut, semn că performanţele economice încep să se simtă şi în buzunarele românilor. De altminteri, salariul mediu net pe economie acordat în martie a ajuns la 1.706 lei, fiind cu 5,5% mai mare comparativ cu perioada similară a anului 2013.

Pe de altă parte, trebuie remarcat că executivul a luat o serie de măsuri vitale pentru simplificarea fiscalităţii şi scăderea evaziunii fiscale, care vor fi implementate începând cu 1 iulie. Una din deciziile mult aşteptate de companii este scutirea de la plata impozitului pe profit reinvestit care va încuraja investiţiile şi crearea de noi locuri de muncă. De asemenea, coroborat cu creşterea ratingului de ţară de către marile agenţii internaţionale, scutirea impozitului pe profit va atrage noi investiţii străine în economie. În acest moment, investiţiile străine directe înregistrează în primul trimestru o creştere cu 30% faţă de perioada similară a anului trecut, ajungând la un nivel de 570 milioane euro. Pe de altă parte, în vederea simplificării sistemului fiscal, precum şi pentru a reduce din costurile birocratice, executivul condus de premierul Victor Ponta a decis eliminarea şi comasarea a 92 de taxe şi tarife nefiscale.

Rolul de evaluare a îndeplinirii obligațiilor asumate de către România prin acordul stand-by nu reprezintă însă decât o parte a misiunii delegației FMI. Cel puțin la fel de importante pentru România vor fi discuțiile dintre speciliștii Fondului și cabinet cu privire la mixul de politici prin care executivul încearcă să asigure continuitatea creşterii economice. Un punct central al acestor discuții va fi legat de reducerea cu 5% a CAS aplicat angajatorilor, măsură prin care se are în vedere asigurarea bazelor pentru stimularea creării de noi locuri de muncă şi scoaterea la lumină a muncii aflate la negru. Totodată, ca urmare a succesului înregistrat de reducerea TVA la pâine, în cadrul dialogului cu FMI, guvernul doreşte extinderea măsurii şi pentru alte categorii de produse alimentare.

Discuțiile cu Fondul vor fi așadar dificile. Dar este important de remarcat în încheiere că acestea vor pune față în față doi parteneri, România nemaifiind în situația de accepta o poziție de subordonare față de FMI, grație politicilor implementate de către cabinetele conduse de Victor Ponta în ultimii doi ani de zile.