România ia astăzi bani europeni într-o zi cât lua în trecut într-un an

Între timp “izolarea” în care “ne-a târât” actuala guvernare a înregistrat un record absolut în istoria absorbţiei de fonduri structurale şi de coeziune. Joi, ţara noastră a încasat 830 de milioane de euro de la Comisia Europeană, mai mult decât a încasat România într-un an, dacă ne raportăm la 2009, 2010 şi 2011. De la începutul anului Comisia a rambursat Bucureştiului peste 900 de milioane de euro, în ceea ce priveşte rata de absorbţie aceasta se situează aproximativ la 35%, iar valoarea totală a sumelor solicitate Bruxelles-ului se apropie de 6,5 miliarde de euro.

Suma a fost defalcată astfel - peste 500 milioane euro au fost atrase prin Programul Operaţional Sectorial Transport, urmat de Programul Operaţional Sectorial Creşterea Competitivităţii Economice cu 180 milioane, Programul Operaţional Sectorial Mediu - 124 milioane şi Programul Operaţional Asistenţă Tehnică - 20 milioane euro. Indubitabil putem vorbi de un succes economic, dar şi de imagine al Guvernului Ponta, fondurile înghiţite fiind obţinute prin programe blocate în timpul guvernărilor Boc - MRU. POS Transporturi de exemplu a fost presuspendat de UE din cauza contractelor frauduloase încheiate de PDL cu “regele asflatului” Nelu Iordache. Situaţie similară şi la POS Mediu, deblocat la sfârşitul anului 2012, după ce CE a constat mai multe nereguli între 2009-2011. Ce să mai zicem de situaţia de la POSCCE unde la momentul preluării guvernării USL au fost găsite 5.000 de proiecte sigilate, nedeschise; programul a fost pus în funcţiune în luna mai a anului trecut.

Diagrama evoluţiei absorbţiei de fonduri europene este puternic dezechilibrată între anii 2009-2011, când am încasat 140 milioane euro, 220 milioane, respectiv 700 milioane şi 2012-2013 cu 1.130 milioane euro şi 2.900 milioane la finele anului trecut. Vectorii principali care au creat factorul prielnic dezvoltării finanţării UE l-au reprezentat deblocarea programelor sistate şi înfiinţarea ministerului dedicat fondurilor europene. În acest fel gradul de absorbţie a banilor comunitari a crescut de cinci ori în ultimii doi ani, de la 7% la 35%.

Ce ne rezervă 2014? Creşterea impresionantă din mai 2012 şi până astăzi arată că se poate. Pentru perioada următorilor ani creşterea ratei de absorbţie este o condiţie esenţială pentru România, nu numai pentru stimularea economiei, dar şi pentru încadrarea în ţinta de deficit - indicatori decisivi pentru îndeplinirea criteriilor de aderare la zona euro. În 2013 ţară noastră a atins toate ţintele acestui obiectiv - rata inflaţiei, rata dobânzii la obligaţiuni, stabilitatea cursului de schimb, un deficit bugetar sub 3 procente   din PIB şi o datorie publică sub 60% din PIB. Pentru prima dată de la aderare suntem în grafic în ceea ce priveşte convergenţa reală la moneda unică.