România – între vinurile moldoveneşti şi cele de-a acasă

Acest telefon a constituit unul dintre răspunsurile date de Bucureşti la decizia Rusiei luată marţi de a pune embargou pe vinul produs în Republica Moldova.

Motivaţia Serviciului rus pentru Protecţia Consumatorilor (Rospotrebnadzor) a fost aceea că vinurile basarabene prezintă o calitate slabă a alcoolului, ceea ce ar pune în primejdie sănătatea consumatorilor. Acest eveniment trebuie pus în contextul încheierii, în martie 2012, a crizei politice de la Chişinău şi a schimbării direcţiei politicii externe basarabene, în care integrarea Republicii Moldova în Uniunea Europeană constituie un element de bază. Decizia vecinilor de peste Prut este una extrem de dăunătoare deoarece Moldova a exportat doar în 2013 24,8 milione de litri de băuturi alcoolice în Rusia. Decizia trebuie interpretată în acest context ca o formă de şantaj economic, Rusia încercând să forţeze astfel revenirea Chişinăului în orbita sa.

În răspuns, miniştrii de Externe român şi polonez i-au îndemnat ieri pe cetăţenii ambelor state să cumpere vin moldovenesc. Cei doi au afirmat că întreaga Europă ar trebui să fie solidară cu Republica Moldova şi să îi ajute pe aceştia, în contextul boicotului rusesc. Astăzi, Comisia Europeană a avertizat Rusia că "ameninţările" la adresa fostelor state sovietice sunt "inacceptabile", din moment ce este evident că Rusia a încercat astfel să aducă prejudicii economice statului moldovean.

Sprijinul acordat de Bucureşti Chişinăului în contextul embargoului rusesc asupra vinului este unul corect şi în linie cu politica noastră externă din ultimele luni. Dincolo de faptul că România s-a angajat să sprijine efortul de integrare al Republicii Moldova, în ultima vreme vorbim de relaţii bilaterale bazate pe cooperare în proiecte efective. Acesta este cazul gazoductului Iaşi-Ungheni, al extinderii acoperirii serviciului SMURD în Basarabia şi al ajutorului de 100 de milioane de euro aprobat anul trecut în Parlamentul român.

Totuşi, sprijinul pe care Bucureştiul îl acordă Chişinăului în contextul embargoului rusesc asupra vinului implică şi o serie de riscuri, atât din punct de vedere al economiei nostre interne cât şi al Pieţei Unice. Un sprijin excesiv acordat producătorilor moldoveni de vinuri de către București ar putea duce la critici din partea producătorilor interni. În acest caz, Guvernul va fi obligat să le ofere şi acestora garanţii şi sprijin. Mai mult, statul român ar putea fi acuzat de măsuri anticoncurenţiale, asta fără a avea în vedere de efectele pe care un aflux de vin moldovenesc le-ar avea în dinamica Pieţei Unice Europene. Este nevoie aşadar de prudenţă şi de găsirea unei soluţii de echilibru, mai ales că gradul efectiv de ajutor pe care UE îl va acorda în această problemă este încă incert.