România îşi reconfirmă coerenţa şi consecvenţa în relaţia cu partenerii internaţionali
CSAT. Miercuri a avut loc la Palatul Cotroceni o şediţă a CSAT în care s-au luat mai multe decizii legate de provovările de securitate cu care ţara noastră se va confrunta în perioada următoare. Pe lângă problemele ce ţin mai degrabă de politica internă de securitate a României, pe agenda întâlnirii au existat şi o serie de subiecte importante din punctul de vedere al relaţiei dintre România şi aliaţii săi din spaţiul euroatlantic.
CSAT. În primul rând, şedinţa CSAT a aprobat liniile generale de mandat ale ţării noastre la Summitul Organizaţiei Tratatului Atlanticului de Nord (NATO) din Regatul Unit al Marii Britanii şi Irlandei de Nord din 4 - 5 septembrie 2014, cu menţiunea ca acestea să fie actualizate în funcţie de evoluţiile situaţiei internaţionale. Decizia este importantă deoarece summitul de anul acesta reprezintă prima reuniune ordinară a alianţei de la debutul crizei din Ucraina, care a obligat NATO la o serie de decizii cruciale legate de viitor.
Citeşte şi: Duşa: Situaţia de securitate din regiune s-a schimbat dramatic. Apreciem eforturile aliaţilor
De altfel, din punctul de vedere al relaţiei României cu NATO, la fel de importantă este şi decizia luată tot miercuri de CSAT prin care se recomandă Parlamentului autorizarea intrării şi staţionării pe teritoriul României a unor forţe şi mijloace din Armata Canadiană, în scopul pregătirii şi desfăşurarii unor misiuni NATO, în contextul evoluţiei situaţiei din regiunea Mării Negre. De la debutul crizei din Ucraina, oficialii Alianţei au început o reorientare a resurselor NATO înspre estul Europei, ca o contrapondere la tendinţele expansioniste manifestate de Moscova. Staţionarea unui contingent de trupe canadiene în România face parte din această reorientare strategică, în care ţara noastră va juca un rol din ce în ce mai mare.
Armata română. O altă temă pe agenda şedinţei CSAT a vizat analizarea şi aprobarea forţelor armate ale României care pot fi puse la dispoziţie pentru participarea la misiuni şi operaţii în afara teritoriului statului român în anul 2015, accentul căzând pe prezenţa română în Afganistan. Conform deciziei CSAT, România va participa la misiunea de instruire, consiliere şi asistenţă în Afganistan cu până la 200 de militari din cadrul MApN şi cu până la 50 de poliţişti şi jandarmi din cadrul Ministerului Afacerilor Interne. Misiunea cadrelor MApN şi MAI va fi de a oferii expertiză autoritatilor afgane in probleme ce ţin de asigurarea securităţii.
Citeşte şi: Obama: România nu va fi niciodată singură
Decizia Consiliului vine după ce recent ultimul continget de trupe de luptă trimis de ţara noastră în Afganistan şi-a încheiat misiunea din teatru străin de operaţii. Participarea României la eforturile coaliţiei internaţionale de a înlătura ameninţarea talibană din Afganistan şi de a stabiliza situaţia din regiune a reprezentat un mare plus pentru ţara noastră în ochii puterilor occidentale. De fapt, poziţia României după 11 septembrie 2001 a reprezentat motivul intrării ţării noastre în NATO, calitatea de membru al alianţei reprezentând principala garanţiei de securitate de care ţara noastră se bucură în prezent. Astfel, schimbarea prezenţei româneşti din zonă dintr-una de luptă într-una axată pe menţinerea păcii şi pe construcţia statală din Afganistan reprezintă o continuare normală a angajamentelor României în raport cu partenerii săi euro-atlantici.
România şi NATO. Toate aceste decizii nu fac altceva decât să întărească relaţia dintre România şi NATO, ţara noastră dovedindu-se de-a lungul anilor un partener corect şi loial. Faptul că în ţara noastră nu se vorbeşte despre o serie de probleme pe care le au o parte din vecinii noştri, cum ar fi tendinţele secesioniste sau regiuni separatiste, se datorează în mare parte şi garanţiilor pe care calitatea de membru NATO le oferă României.
Ştirile orei
pentru cultura ta generala,Dle Sultanescu,cand vorbim de coerenta si consecventa,mai ales in relatii diplomatice,ne referim la verificarea acestor lucruri in timp...
adica cel putin 10 ani ....de Basescu...Ponta este de 2 ani....