România noastră și România lor – rețetă pierzătoare pentru Iohannis

Din acest punct de vedere, o declarație făcută de Klaus Iohannis în timpul unui miting de weekend-ul trecut de la Cluj este cât se poate de reprezentativă. El a vorbit atunci despre "România noastră şi România lor", separând regiunile istorice potrivit intenţiei preponderente de vot din sondaje. "Acum, că suntem între noi, ardelenii, vreți să câștige Ponta?", i-a întrebat retoric Iohannis pe cei prezenţi.

Desigur, aceste afirmații pot fi interpretate ca o încercare nereușită a candidatului ACL de a trezi patriotismul local pe care apoi să îl exploateze electoral, ignorând însă faptul că „români” sunt şi cetăţenii din celelalte regiuni istorice, nu doar cei din Ardeal. Însă, această declarație nu este nici pe departe atât de nevinovată pe cât s-ar părea, mai ales dacă avem în vedere dinamica din ultimii ani.

În primul, Klaus Iohannis a vorbit despre mai multe Românii, în contextul în care societatea din țara noastră este oricum una extrem de polarizată și dezbinată din foarte multe puncte de vedere. Mai grav este că prin ce a spus la Cluj, Klaus Iohannis a recunoscut indirect că pentru el chiar nu conteză că președintele trebuie să sprijine în primul rând armonia în societate.

De fapt, această obligație a celui ce ocupă funcția supremă în stat decurge inclusiv din spiritul și litera Constituției, care la articolul 80 spune clar că „Preşedintele exercită funcţia de mediere între puterile statului, precum şi între stat şi societate”. Cu alte cuvinte, indiferent de unde provine sau din ce familie politică face parte, liderul de la Cotroceni trebuie să fie „președintele tuturor românilor” în adevăratul sens al cuvântului. Din nefericire, acestă sintagmă nu mai are deja niciun fel de valoare în ochii oamenilor simplii după atăția ani de conflicte interne alimentate de la Cotroceni și folosite pentru a menține un regim din ce în ce mai anacronic.

Acum, după zece ani în care Traian Băsescu a învrăjbit diverse componente ale societății românești împotriva altora, românii s-au săturat de acest model. Așa cum a reieșit din comportamentul său, pentru actualul șef al statului, cei care merită să fie considerați buni români sunt doar cei care îl urmează pe el și pe acoliții săi, indiferent de direcție.

Similaritatea dintre discursul lui Iohannis despre „România noastră și România” lor și logica imprimată de Traian Băsescu în spațiul public nici că se putea să fie mai evidentă și mai directă. Iohannis împarte România în funcție de provincii și de disponibilitatea acestora de a-l vota pe el. Traian Băsescu este probabil mândru de favoritul său din acest punct de vedere.

Alegerile prezidențiale de anul acesta nu sunt atât despre candidații în sine cât despre modelele pe care aceștia le promovează după un deceniu în care Traian Băsescu a făcut atât de mult rău în raport cu evoluția culturii politice din România. Acum, Klaus Iohannis nu face decât să recunoască că va perpetua modeul băsescian de a asigura existența unei societăți dezbinate și în conflict cu ea însăși. Oare acesta este modelul de președinte pe care dorim să îl menținem la putere sau poate că țara aceasta merită ceva nou după atâția ani de conflicte ?