România nu are probleme cu șomajul

Una dintre zonele în care se măsoară cel mai bine eficiența unei guvernări este aceea a pieței muncii. Păstrarea unui raport cât mai scăzut între cererea și oferta de muncă este un element dificil chiar și pentru economiile foarte avansate, care de multe ori se confruntă cu rate ridicate ale șomajului, chiar dacă înregistrează trenduri consolidate de creștere.

România reușește însă acolo unde alte economii eșuează. Conform INS, rata şomajului în trimestrul al treilea a fost de 7%, în scădere faţă de trimestrul anterior (7,5%). Acest procent tradus în cifre înseamnă că, din totalul populaţiei active de 10,162 milioane persoane, 9,45 milioane persoane sunt ocupate şi 712.000 sunt şomeri. În ceea ce privește numărul acestora, este de remarcat că trendul este de scădere. Astfel, numărul șomerilor a scăzut cu 46.000, ajungând de la 758.000 în trimestrul al II-lea la 712.000 în trimestrul al treilea.

De asemenea, este de remarcat și faptul că șomajul în rândul tinerilor a înregistrat o evoluție pozitivă. Rata șomajului care afectează populația tânără a scăzut între trimestrul al doilea și trimestrul al treilea cu 0,7 punct procentuale. Altfel spus, România înregistrează o rată de ocupare a populaţiei în vârstă de muncă (15-64 ani) de 61%, în creştere cu 0,2 puncte faţă de cea înregistrată în trimestrul corespunzător din anul precedent şi cu 0,8 puncte comparativ cu cea înregistrată în trimestrul anterior.

Datele sunt deosebit de încurajatoare mai ales dacă ne uităm la vecinii noștrii europeni. În timp ce multe dintre economiile de frunte ale Europei se luptă să reducă rate ale șomajului de două cifre, România reușește să fie performera Uniunii Europene în materie, înregistrând cea mai mică valoare a șomajului dintre toate statele membre.

Motivul trebuie căutat în mod firesc în politicile de stimulare economică și creare de noi locuri de muncă implementate de către cabinetul condus de Victor Ponta. În ciuda turbulențelor de pe scena politică, aceste politici au generat o creștere economică solidă, stimulând noi investiții și recâștigând încrederea mediului de afaceri în economia românească.

Iar aceste evoluții se reflectă în piața muncii. Românii au început să își găsească mai ușor loc de muncă nu doar în companiile nou înființate, ci și în cele deja existente, care, în perioada crizei economice, și-au redus personalul și au mers la cote de avarie din punctul de vedere al resurselor umane de frica situației economice care se înrăutățea de la o zi la alta.

După ce însă lucrurile au început să se miște în direcția cea bună la nivelul întregii economii, aceste companii au reînceput ușor-ușor să își schimbe perspectiva și să privească de o manieră optimistă către evoluția viitoare a propriilor afaceri. Ca urmare, ele au reînceput să facă angajări și să își completeze schemele de personal, încurajate fiind și de promisiunea cabinetului de a reduce povara fiscală pe care angajatorii o suportă, prin scăderea CAS începând cu jumătatea anului viitor. Iar acest lucru începe să se simtă în reducerea ratei șomajului pe ansamblul întregii economii.