România preocupată de soluţionarea crizei din Ucraina

Rusia a suspendat temporar a doua tranşă pentru Ucraina din împrumutul de 15 miliarde de dolari. Consecinţele sunt catastrofale pentru o economie ajunsă în pragul colapsului, cu o monedă - hryvna, aflată în picaj şi un rating de ţară coborât la Caa2, cu perspectivă negativă.

Piruetele consacrate ale liderului de la Kiev l-au înfuriat inclusiv pe prietenul Putin. Presa din capitala Ucrainei dezvăluie că ţarul a îngheţat ajutorul financiar până la aflarea identităţii viitorului prim-ministru de pe Nipru. Potrivit cotidianului Segodnia, cei doi preşedinţi au avut mai multe runde de întâlniri la Soci pe marginea acestui subiect, nu doar una singură aşa cum s-a susţinut oficial. Evident liderul de la Kremlin este nemulțumit de contraofensiva țărilor occidentale. Publicaţia prorusă ține însă să risipească orice fel de interpretare pro-vest a tergiversării negocierilor între cei doi, subliniind că Acordul de Asociere cu UE nu se află printre priorităţile lui Ianukovici.

E limpede că spaţiul de manevră al preşedintelui ucrainean s-a îngustat şi mai tare după blocajul financiar al Moscovei. Ianukovici şi-ar fi dorit un premier care să mai absoarbă din presiunea străzii şi a occidentului, însă în acelaşi timp vrea să pună mâna pe banii Rusiei. De altfel, de la declanşarea crizei liderul de la Kiev a jucat la două capete ducându-i cu zăhărelul pe membrii opoziţiei. În mare parte micile așa-zis concesii s-au dovedit a fi inutile sau mai rău în unele cazuri au inflamat şi mai tare spiritele în Piaţa Independenţei.

Urecheată gratuit că a suspendat orice relaţie cu Ucraina după negocierile eşuate de la Vilnius, Uniunea Europeană și-a reafirmat puternic sprijinul. Prezentă săptămâna trecută la Kiev, şefa diplomaţiei europene Catherine Ashton a transmis un mesaj ferm de susținere din partea UE atât către puterea filorusă, cât şi pentru opoziţie. Sprijinul efectiv al occidentului - UE-SUA va consta în ajutoare financiare pe termen scurt pentru a preveni un eventual faliment de stat. Cancelariile europene şi Casa Albă au înţeles că escaladarea violenţelor poate avea consecinţe dintre cele mai nefaste pentru tot spațiul Europei Centrale şi de Est, iar asistenţa declarativă nu ţine de foame şi trebuie înlocuită urgent cu modalităţi concrete de susţinere.

În ceea ce priveşte România, Bucureştiul şi-a însuşit recent lecţia referitoare la relaţiile cu fostele state sovietice, aflate încă sub radarul Kremlinului. Republica Moldova a făcut paşi determinanți în parcursul european doar după implementarea unor măsuri reale de sprijin, care au contrabalansat influenţa Moscovei. Strategia Guvernului român câştigătoare în cazul Chişinăului reprezintă singura soluţie şi pentru Kiev, desigur păstrând proporţiile.

Premierul Victor Ponta şi omologul său polonez Donald Tusk au discutat despre acest nod gordian de la graniţele celor două ţări, România şi Polonia fiind statele UE cu o frontieră însemnată cu Ucraina. Şefii celor două cabinete au căzut de acord ca România şi Polonia să aibă o abordare comună în cadrul Uniunii în privinţa “Euromaidanului” ucrainean. Ponta şi Tusk militează pentru găsirea unor opţiuni palpabile de ajutor din partea UE şi pentru soluţionarea politică a crizei. În Ucraina trăiesc peste 400.000 de cetățeni de origine română, 150.000 declarați români și peste 250.000 moldoveni; mare parte din ei concentrați în Bucovina de Nord, Ținutul Herței, Odesa și Transcarpatica (Maramureșul de Nord).