România, printre puținele vești bune date lumii de FMI

Este de remarcat că atât prognoza pentru anul în curs cât și cea pentru anul viitor au fost revizuite în sus faţă de estimările din primăvara acestui an. Mai exact, la acea vreme, FMI estima o creștere de doar 1,6% în 2013 şi de 2% în 2014. Între primăvara acestui an și momentul la care ne găsim, în economia românească au avut loc o însă o serie de evoluții pozitive, de care specialiștii FMI au trebuit să țină cont.

În primul rând, vorbim despre consolidarea creșterii economice. Astfel, după ce în primul trimestru al anului România s-a situat pe poziția a III-a la nivelul Uniunii Europene din perspectiva ritmului de dezvoltare a economiei, datele prezentate de către INS au demonstrat că trendul de creștere s-a consolidat la finalul semestrului I. Mai exact, potrivit INS, Produsul Intern Brut s-a majorat cu 0,5% faţă de trimestrul I 2013 şi cu 1,4% faţă de trimestrul II al anului 2012.

Această creștere a PIB a avut loc pe fondul unui cumul de factori. Am avut în primul rând parte de un an agricol foarte bun, România înregistrând producții record atât la cereale cât și la floarea-soarelui sau legume pe fondul unor condiții climaterice favorabile, dar și al măsurilor luate de către cabinet pentru sprijinirea fermierilor și țăranilor. Iar mare parte din această producție a luat calea exportului. Conform datelor Ministerului de resort, afacerile exportatorilor de animale vii, grâu, orz şi porumb au crescut în medie cu 2,4% în primul semestru al anului 2013, în timp ce, per total, exporturile agroalimentare au avansat cu 5,7% în aceeaşi perioadă.

O evoluție ascendentă a avut și producția industrială, România situându-se pe un onorat loc secund la acest capitol, comparativ cu restul țărilor din UE. Și în acest caz, un procent important din producția internă a mers la export, ceea ce, alături de trendul crescător înregistrat de exporturile agroalimentare, a generat intrarea și menținerea contului curent în zona pozitivă, pentru prima dată după anii ‘90.

Nu trebuie uitat nici de domeniul absorbției fondurilor europene, zonă în care România a făcut un progres rapid și consistent. Astfel, pe fondul deblocării majorității programelor operaționale suspendate în 2011 de către Comisia Europeană, și a măsurilor de reașezare a sistemului de gestiune a fondurilor europene pe baze corecte și eficiente, rata de absorbție a ajuns în luna octombrie la 24,09% faţă de 14,92% la 31 decembrie 2012 şi, respectiv 6,30% la 31 decembrie 2011. Iar trendul pozitiv în acest domeniu este de așteptat să se mențină, în condițiile în care Comisia a decis să dea undă verde și POS CCE, ultimul program care mai rămăsese blocat. Ca urmare, pe lângă cele 2,2 miliarde de euro care au intrat în economia românască, stimulându-i dezvoltarea, este foarte probabil ca, până la sfârșitul anului, România să beneficieze de un influx suplimentar de bani europeni de încă 500 de milioane de euro.

Pentru corectitudinea analizei, merită să precizăm în încheiere că FMI nu vede situația din România doar în roz. Fondul trage un semnal de alarmă cât se poate de serios cu privire la influența negativă pe care ar putea-o avea asupra evoluției economiei românești instabilitatea politică și agitația electorală în care unii actori politici au intrat în ultima perioadă.