Romania, propulsată la rang de putere regională datorită rachetelor americane

Fiindcă dincolo de oportunităţile economice prezentate pragmatic de delegaţia României în Statele Unite ale Americii, ţării noastre i-a fost reconfirmat statul de aliat strategic al SUA. Iar interesul american pentru extinderea scutului antirachetă în România reprezintă una dintre dovezile certe ale relaţiei privilegiate româno-americane cu importante mize geopolitice şi geostrategice.

Astfel, pe 13 septembrie 2011, România a semnat cu SUA un Acord privind găzduirea la Baza Militară Deveselu a unei Facilităţi pentru a sprijini Abordarea Adaptivă în Etape a Sistemului de apărare împotriva rachetelor balistice, dezvoltat de SUA în Europa. Documentul, intrat în vigoare la 23 decembrie 2011, prevede amplasarea şi operarea în România a unui sistem terestru Aegis Ashore de apărare antirachetă, parte a contribuţiei SUA la apărarea antirachetă a NATO. Cooperarea în domeniul apărării antirachetă aduce un plus substanţial la securitatea colectivă a NATO şi constituie o parte integrantă a sistemului Aliat de apărare antirachetă. S-au construit deja facilităţi temporare destinate personalului angrenat în construcţia Facilităţii. Baza militară americană de la Deveselu va deveni deplin operaţională până la finele anului 2015. Aproximativ 250 de persoane vor asigura funcţionarea permanentă a acesteia. În prezent, în incinta bazei se află aproape 800 de persoane – muncitori ai firmelor care lucrează la amenajarea locaţiei. Amplasamentul scutului din judeţul Olt se va întinde pe 220 hectare.

În acest context, luni au început în mod oficial lucrările la baza militară de la Deveselu din judeţul Olt, localitatea în care SUA vor amplasa cea mai importantă componentă a scutului antirachetă de pe teritoriul României. Este vorba despre un sistem de apărare împotriva rachetelor balistice prin care ţara noastră va fi protejată în cazul unui conflict militar ce ar putea fi generat de ameninţările Coreei de Nord şi ale Iranului.

Pentru amenajarea bazei militare americane de la Deveselu, unde va fi amplasat scutul de apărare antirachetă al SUA în ţara noastră, guvernul american a aprobat două contracte. Un prim contract include facilităţile Agenţiei de apărare antirachetă (MDA) şi cuprinde toate lucrările de infrastructură pentru întreaga suprafaţă a perimetrului militar american, valoarea acestuia fiind cuprinsă între 100-250 de milioane de dolari. Facilităţile MDA cuprind infrastructura zonei de lansare, o clădire pentru asistenţă, o centrală electrică de rezervă, un depozit, o anexă de control a accesului şi o clădire de control al securităţii. De aceste lucrări se va ocupa exclusiv o firmă americană.

Al doilea contract include toate facilităţile Forţelor Navale ale SUA, cu o infrastructură mai redusă în perimetrul elementelor sistemului de apărare antirachetă american de la Deveselu. Lucrările cuprinse în acest contract privesc un centru de control al accesului, clădiri pentru cazare şi mâncare, un depozit, o unitate sanitară, o facilitate pentru lucrări publice, precum şi utilităţile şi infrastructura sitului. Valoarea estimată a celui de-al doilea contract este cuprinsă între 25-100 de milioane de dolari.

Proiectul scutului antiracheta de pe teritoriul României reprezintă doar o parte a scutul ce va fi instalat în Europa. Ca parte a planului american, scutul antirachetă vizează amplasarea unor facilităţi similare cu cele ce vor fi construite în ţara noastră şi pe teritoriul Marii Britanii, Poloniei şi Turciei. De asemenea, portavionaul american USS Monterey din Marea Mediterană este dotat la rândul său cu sisteme balistice avansate de tip antirachetă. Este estimat ca scutul antirachetă din Europa va proteja până în 2018 întreaga populaţie a ţărilor membre NATO. Facilitatea are un caracter strict defensiv, însă în pofida asigurărilor, Federaţia Rusă consideră că viitorul scut antirachetă reprezintă o ameninţare directă la adresa sa.

Sistemul american de apărare antirachetă în Europa care are drept scop combaterea ameninţărilor din zona Coreei de Nord şi a Iranului, a fost o sursă constantă de dispute în relaţiile recente americano-ruse. Rusia şi NATO au convenit în mod oficial să coopereze în legătură cu scutul antirachetă din Europa în cadrul summitului NATO din 2010 de la Lisabona, însă negocierile au eşuat ca urmare a solicitărilor venite din partea Moscovei, care a forţat nota, cerând garanţii suplimentare că sistemul nu este îndreptat împotriva Federaţiei Ruse.

Cu toate acestea, Federaţia Rusă pare a-şi fi flexibilizat uşor poziţia în ultima perioadă, mărturie fiind declaraţia ministrului de Externe rus, Serghei Lavrov: "Noi suntem gata pentru un dialog constructiv cu SUA și NATO și suntem deschiși pentru găsirea unui compromis, dar nu ne vom preface că suntem satisfăcuți de afirmațiile invariabile prin care se asigură că nimic nu trebuie modificat în această schemă a scutului creată de americani și că aceasta nu este îndreptată împotriva Rusiei", a declarat șeful diplomației ruse, cu prilejul unei reuniuni a Comisiei ruso-ucrainene pentru cooperare internațională, conform relatărilor RIA Novosti.

Cu alte cuvinte, există premisele ca SUA, UE şi Federaţia Rusă să ajungă la un consens pe tema scutului antiracheta, însă condiţia este aceea ca administraţia de la Washington să facă unele concesii în raport cu solicitările ruşilor. Miza este fundamentală pentru întreg spaţiul european fiindcă viitorul scut va asigura securitatea militară indispensabilă în contextul ameninţărilor cu care se confruntă lumea occidentală .

Din punct de vedere strategic şi geopolitic, alegerea României de către SUA pentru a găzdui o componentă importantă a scutului antirachetă transformă ţara noastră într-un pilon regional extrem de important. România devinde astfel, graţie amplasamentului scutului american, o putere regională în adevăratul sens al cuvântului şi totodată un pol al securităţii europene şi nord atlantice.