România şi Turcia, unite de proiectele energetice

Cu siguranţă ne-am aşezat pe un astfel de drum însă nu ştim cu precizie când ajungem la destinaţie. Unii analişti au avansat câteva ipoteze. De pildă, economistul şef al Băncii Naţionale, Valentin Lazea, spunea acum câteva luni că Bucureştiul are nevoie de peste 20 de ani pentru a micşora distanţa privind PIB-ul pe cap de locuitor din UE. De asemenea, adaugă că ţara noastră nu s-a adaptat planurilor pe termen lung, fiind o societate cu “respiraţie scurtă”. Lazea ţine să lămurească şi teoria lansată de aventurierii ce pledează pentru o forţare a ritmului de dezvoltare, undeva spre 5-6%, punctând apăsat că ar reprezenta o mare eroare.

Analiza reprezentantului BNR, rezervată şi uşor pesimistă, a fost construită după o perioadă de depresie marcată de guvernarea anterioară şi atrage atenţia asupra caracterului sensibil al pieţelor la stimulii opiniei publice.

Binenţeles că orizontul de aşteptare “proorocit” de unul sau de altul poate fi influenţat de factorii de decizie, asta şi este de dorit mai ales în contextul unui economii globale extrem de dinamice şi relativ predictibile. Dacă, până mai ieri, sectorul economic funcţiona la comanda politicului, în lumea de azi elementele tind să se inverseze; un aspect fundamental pe care politica externă a României l-a ignorat în timpul mandatul lui Traian Băsescu.

Singura soluţie sesizată corect de actuala guvernare o reprezintă schimbarea direcţiei în încercarea de a cuceri noi pieţe, de a găsi noi oportunităţi de business. Victor Ponta a rupt strategia alambicată a Cotrocenilor creată după experienţa lui “Nătăfleaţă cu para” şi a redeschis câteva poteci afundate spre China, ţările din Asia Centrală,  Azerbaidjan, Kazahstan şi Uzbekistan sau Turcia; iar după doar câteva luni avem primele feedback-uri pozitive.

Deunăzi, ministrul turc al Energiei şi Resurselor Naturale, Taner Yildiz şi omologul sau român Constantin Niţă au semnat un memorandum privind transportul energiei electrice între cele două ţări. Documentul prevede o cooperare activă în dezvoltarea interconexiunilor din domeniul energiei electrice. Cu această ocazie s-a stabilit crearea unei facilităţi alternative pentru schimbul de electricitate, inclusiv printr-un cablu submarin - perfect viabil datorită preţului avantajos. Acest proiect inedit va avea o contribuţie importantă în dezvoltarea domeniului energetic în perspectiva integrării acestuia în piaţa UE. În plus, reprezintă o soluţie pentru exportul de energie pe piaţa din Turcia, dar şi pe cele adiacente.

Marea Neagră, o zonă de importanţă strategică pentru cele două state, va constitui liantul relaţiilor bilaterale. România şi Turcia nu au exclus o viitoare colaborare şi în industria de explorare şi exploatare a zăcămintelor. România exploatează deja petrol şi gaze din Marea Neagră, în timp ce Turcia se află deocamdată doar la stadiul explorărilor, în încercarea de a-şi reduce dependenţa de importuri. Un lucru este cert, potrivit specialiştilor rezervele de hidrocarburi din Marea Neagră sunt uriaşe şi pot răsturna altgoritmul după care funcţionează în prezent piaţa regională de profil.