România somează Ungaria să-l predea pe Marko Attila

În cadrul discuţiilor, Bogdan Aurescu a solicitat părţii ungare să pună în aplicare mandatul european de arestare emis în cursul zilei de ieri pe numele fostului deputat Marko Attila. A evidenţiat că aşteptarea părţii române este ca partea ungară să dea curs acestei solicitări.

Cei doi miniştri au evaluat stadiul actual şi perspectivele de consolidare ale relaţiei bilaterale româno-ungare, abordând o serie de teme de interes atât în ceea ce priveşte dialogul politico-diplomatic, cât şi cooperarea în domeniul economic, transfrontalier şi sectorial.

Bogdan Aurescu a evidenţiat că o premisă esenţială pentru consolidarea relaţiei bilaterale, îndeosebi în actualul context geopolitic, este respectarea fundamentelor politico-juridice ale acesteia, şi anume Tratatul de înţelegere, cooperare şi bună vecinătate, semnat în 1996, şi Declaraţia de Parteneriat Strategic, semnată în 2002.

„Cheia cea mai importantă este reprezentată de dialogul şi abordarea consensuală a tuturor aspectelor de interes care trebuie soluționate, dar şi a proiectelor comune - inclusiv atunci când vorbim despre protecția persoanelor care aparțin minorităţilor naționale", a evidențiat ministrul Bogdan Aurescu în cadrul conferinței de presă.

Ministrul Bogdan Aurescu a arătat că trebuie eliminate abordările de tip unilateral şi a solicitat părţii ungare ca abordarea consensuală să prevaleze în relaţia bilaterală, aceasta fiind singura modalitate care permite evitarea oricăror tensiuni artificiale create prin recurgerea la alte canale decât cele diplomatice, inclusiv mass-media.

Bogdan Aurescu a arătat că abordarea consensuală corespunde normelor şi principiilor de drept internaţional care guvernează relaţiile dintre state şi cooperarea internaţională în acest domeniu specific şi este de natură să ducă la soluționarea aspectelor ce țin de minorităţi.

Şeful diplomaţiei române a reiterat, în acest context, importanţa acordată de partea română Comitetului de specialitate româno-ungar de colaborare în problemele minorităţilor naţionale, cadrul de dialog convenit de cele două state prin Tratatul de bună vecinătate menit să identifice o soluţie comună la situaţiile cu care se confruntă persoanele aparţinând minorităţilor naţionale.

Ministrul Bogdan Aurescu a evidenţiat că negocierile pe marginea Protocolului celei de-a opta sesiuni a Comitetului au început încă din anul 2011, şi a exprimat dezamăgirea că, în pofida eforturilor depuse de partea română pe parcursul ultimilor patru ani, precum şi a dialogului constant cu omologul ungar pe această temă, nu a fost posibilă finalizarea acestuia anterior vizitei la Budapesta.

„Vreau să le mulțumesc colegilor noștri care au depus un efort consistent pentru a finaliza negocierea acestui document al Comitetului Mixt. Din păcate, sunt nevoit să constat cu dezamăgire că nu s-a reuşit finalizarea Protocolului, în ciuda eforturilor depuse. Am hotărât astăzi, împreună cu omologul meu, ca săptămâna viitoare acest efort să continue pentru finalizarea documentului şi identificarea soluțiilor reciproc acceptabile, corespunzând interesului ambelor state şi a minorităţilor acestora", a explicat ministrul Bogdan Aurescu. Ulterior finalizării protocolului va fi convenită sesiunea plenară a Comisiei.

În ceea ce privește moștenirea Gojdu, ministrul Bogdan Aurescu a anunțat că a fost convenită, la propunerea sa, reluarea discuțiilor la nivel de experți pentru a identifica soluții în acest dosar.

O temă consistentă aflată pe agenda de discuţii a constituit-o aprofundarea cooperării economice, transfrontaliere şi sectoriale. Relaţia economică are un potenţial semnificativ, în condiţiile în care Ungaria reprezintă al treilea partener comercial al României, situându-se şi în anul 2014 pe locul 3 în ceea ce priveşte totalul schimburilor comerciale ale României, valoarea acestora ridicându-se la aprox. 7,3 miliarde de euro.

Ministrul ungar a fost de acord cu propunerea ministrului român ca în perioada octombrie-noiembrie 2015 să se desfăşoare la București o nouă reuniune a Comisiei Mixte Economice Interguvernamentale, ale cărei lucrări au fost reluate în 2014 după o pauză de 4 ani. Ministrul român a solicitat sprijinul părţii ungare ca „cercul oamenilor de afaceri româno-ungari din Budapesta” să devină funcţional în cel mai scurt timp, iar ulterior să fie transformat într-o Cameră de comerţ bilaterală româno-ungară, conform angajamentelor asumate anterior.

Cei doi miniştri au salutat dinamica deosebită a cooperării transfrontaliere şi finalizarea Programului de cooperare transfrontalieră România-Ungaria 2014-2020. Ministrul Bogdan Aurescu a evidenţiat faptul că acesta a fost deja aprobat de partea română, exprimând interesul de a menţine calendarul de acţiuni convenit, astfel încât programul să fie aprobat de Comisia Europeană în septembrie 2015. Totodată, au fost salutate progresele în ceea ce priveşte interconectarea şi darea în folosinţă a autostrăzii A1-M43 Nădlac-Arad (RO) - Szeged-Makó-Csanádpalota (H) în cursul lunii iulie 2015.

Cu ocazia vizitei, cei doi miniştri de externe au semnat Acordul între Guvernul României şi Guvernul Ungariei privind interconectarea la frontiera de stat româno-ungară a unei infrastructuri transfrontaliere de reţea optică.