România, ţara enigmelor: AICI au dispărut dinozaurii

Tinutul razboinicilor celti

Doua morminte ale unor razboinici celti au fost descoperite de arheologi in comuna Desa, judetul Dolj, cele mai importante obiecte fiind doua spade in teaca, dar si doua piese de scut.

Descoperirea indica faptul ca in zona respectiva au locuit celti din tribul scordiscilor in a doua Epoca a Fierului, aproximativ in perioada dintre anii 200 i.e.n - 80 i.e.n.

Obiectele descoperite in cele doua morminte arata ca persoanele ingropate aveau un statut social deosebit, probabil membri ai aristocratiei militare conducatoare, potrivit Mediafax.

In ultimii 12 ani, de cand se fac sapaturi la punctul "Castravita" aflat pe malulDunarii, au fost descoperite cele mai vechi morminte de incineratie din sud-estul Europei, cel mai vechi castru din piatra ridicat pe teritoriul Olteniei, inca din vremea imparatului roman Domitian, dar si un tezaur cu monede din aur, datat in secolul al XIX-lea.

Moldova, fosta savana tropicala

Mai multe fragmente osoase de mamifere care au trait in urma cu 10 milioane de ani au fost gasite in localitatea Cretesti, judetul Vaslui, in timpul reabilitarii unui drum national, specialistii considerand ca aceste descoperiri arata ca in Moldova a existat o savana caracteristica zonelor tropicale.

Potrivit specialistilor Muzeului "Vasile Parvan" Barlad, situl paleontologic se intinde pe o suprafata de aproximativ 30 de metri patrati, fragmentele osoase de mamifere fiind scoase de la o adancime de doi metri si jumatate, de pe culmea unui deal.

Pe langa cranii de tigri cu colti sabie, mandibule de cal tridactil, fragmente de mandibula de hiena si mandibule de antilope si gazele, cercetatorii au descoperit si un craniu de calichotherium, o combinatie intre cal si rinocer.

De fapt, este vorba despre un mamifer asemanator girafei, cu picioarele din fata extrem de lungi si care se termina cu gheare, iar in spate cu picioare scurte, conform sursei citate.

Cea mai veche asezare neolitica din tara a fost descoperita de arheologi pe tronsonul IV al autostrazii Sibiu-Orastie, in zona localitatii sibiene Cristian, directorul Muzeului Brukenthal, Sabin Luca, afirmand ca ea a fost intemeiata de primul val de agricultori care au migrat din Orientul Apropiat.

Printre obiectele gasite, cele mai importante sunt o masca, "cea mai veche din Europa cel putin", catalogata de el ca "o descoperire epocala", si cel mai vechi vas cu doua guri cunoscut.

La un moment dat, probabil din cauza unui conflict, populatia de agricultori a parasit asezarea de la Cristian. Mortii au fost ingropati in case, fiind descoperite opt schelete, iar casele au fost rasturnate peste cadavre si asezarea a fost abandonata.

"Aceasta asezare este nederanjata de altii, peste ei nu a mai locuit nimeni 8.000 de ani. Aceasta este marea sansa, ca nu a mai venit nimeni sa ii deranjeze", a spus Sabin Luca, citat de Mediafax.

Meteoritul care a dus la disparitia dinozaurilor

Cu o experienta de 30 de ani in explorare, inginerul chimist Marius Paniti a descoperit un meteorit in vara lui 2012, pe cand explora Pestera de sub Carsa, dinCheile Carasului - o pestera de 1.300 de metri lungime, pe doua nivele.

Roca prinsa in peretii pesterii are cateva mii de tone si o duritate aparte, apropiata de cea a diamantului, potrivit stirileprotv.ro.

Cercetatorii presupun ca in ultima parte a Erei Mezozoice, in urma cu peste 60 milioane de ani, un asteroid gigant a lovit Terra. Iar la intrarea in atmosfera s-a fragmentat in mai multe bucati care au fost gasite in Golful Mexic, in desertul Sahara, Mongolia si China. Se banuia ca o parte din asteroid s-ar afla si pe teritoriul Europei, insa pana acum nimeni nu gasise vreun indiciu.

Specialistii au stabilit ca meteoritul a fost supus unor temperaturi de trei ori mai mari decat cele existente pe Terra si ar fi dus, odata cu caderea lui, la disparitia mai multor specii, printre care si dinozaurii.

Autoritatile spera ca descoperirea sa fie valorificata si in scopuri turistice, insa pana la meteorit se merge sute de metri, mai mult taras, prin galerii inguste.

Arheologii au descoperit in octombrie anul trecut cea mai mare locuinta din prima faza a perioadei pre-Cucuteni , in localitatea suceveana Baia, iar specialisti de la Universitatea Cambridge sprijina cercetarile pentru a identifica modul in care, in acea perioada, se facea schimb de cereale intre China si Europa.

Profesorul Martin Kenneth Jones de la Universitatea Cambridge, unul dintre cei mai importanti specialisti in arheologie biomoleculara a cerealelor a spus la randul sau ca studiaza de zece ani modul in care a inceput schimbul de cereale intre agricultori din Europa si Asia si ca cercetarile le-a inceput in China unde a descoperit cereale aduse din Europa.

"Cultura Cucuteni este foarte importanta pentru arheologi din lumea intreaga, fiind cunoscuta pentru fascinanta ceramica pictata, dar totodata este importanta pentru etapele initiale de ferme care s-au raspandit in partea de est a Europei", a spus Jones.

El a precizat ca studiaza perioada in care s-a facut schimbul initial de cereale intre Asia si Europa, subliniind ca mult mai tarziu a aparut schimbul de pietre pretioase si apoi "Drumul Matasii".