Romanii rămân republicani

„Monarhia salvează România”. Aşa suna un slogan rostit obsesiv la începutul anilor ’90. România a parcurs multe etape de maturizare de la perioada întunecată a ultimului deceniu din mileniul trecut.

Mirajul monarhiei a fost depăşit de populaţia din România. Ultimul sondaj INSCOP relevă faptul că un procent de 41% din cei chestionaţi susţin în continuare menţinerea republicii. Totuşi, un procent considerabil de 27,2% ar schimba forma de guvernământ în monarhie.

Avantajele sistemului monarhic constituţional pot părea, la prima vedere, atractive pentru populaţie. Corupţia păturii monarhice este cu certitudine mai redusă decât în sistemele republicane, unde cei aleşi se luptă pentru gestionarea resurselor din 4 în 4 ani.

Siguranţa pe care ţi-o conferă legitimitatea câştigată prin naştere are ca principal efect reducerea fenomenului corupţiei.

Cel mai probabil, monarhia are în conştiinţa publică din România un loc privilegiat datorită dinastiei de Hohenzollern, care a adus cu sine bunăstarea pentru români. Boom-ul economic interbelic este legat inevitabil de gestionarea politicilor publice de către monarhie. Nostalgia epocii trecute apasă încă memoria afectivă a multora şi astfel se poate explica procentul mare de respondenţi care ar încuraja reinstituirea monarhiei în România.

Totuşi, deficitul de democraţie, chiar şi în regimurile monarhiilor constituţionale din Vest sau din Nord, este greu de acceptat pentru cei mulţi. Nevoia de a putea să schimbi un lider politic fără să faci un coup d’etat este primară pentru orice cetăţean care vrea să trăiască într-un sistem reprezentativ.

Legitimitatea politică cea mai mare în România este câştigată de către preşedintele republicii. Cel mai mare scrutin electoral şi cel mai mare număr de voturi pe care un participant la viaţa politică îl poate obţine este reprezentat de alegerile prezidenţiale. Românii nu vor să renunţe la această putere pe care o exercită o dată la 5 ani.

Ar trebui totuşi să facem un exerciţiu de imaginaţie şi să realizăm ce ar însemna ca un lider ca Traian Băsescu să nu poată fi schimbat din funcţie niciodată, legal. Fără suspendare, fără alegeri poporul este văduvit de puterea pe care o poate exercita asupra clasei politice. Constituția României specifică faptul că poporul este suveran. Suveranitatea poporului se exercită direct, prin referendum sau indirect prin parlament ales şi prin preşedinte ales. Într-un sistem monarhic poporul îşi pierde aceste drepturi fundamental democratice şi renunţă la o parte din suveranitatea sa, permanent către o clasă nobilă care nu poate suporta niciodată aceleaşi rigori sociale ca restul poporului.

Sondajul INSCOP ne arată că România a ajuns la un nivel destul de ridicat de maturitate politică. Peste 51% din cei chestionaţi au declarat că realegerea periodică a preşedintelui este un avantaj clar al republicii pentru că acesta nu poate căpăta prea multe puteri. Alternanţa la guvernare este o altă condiţie necesară şi suficientă pentru orice democraţie.

Casa regală şi Regele Mihai sunt priviţi cu destul de multă indiferenţă de români. Cei mai mulţi dintre români, peste 40% nu au o părere nici bună nici proastă despre Regele Mihai şi despre Casa Regală.

Acest lucru ne demonstrează că subiectul nu este privit cu pasiune de către public. Reîntoarcerea monarhiei se manifestă la români mai mult ca o tendinţă anti-sistem decât ca o convingere nezdruncinată a cetăţenilor. Nu ar fi deplasat să afirmăm că cei 27% din respondenţi au ales monarhia ca formă ideală de guvernământ pentru că sistemul politic actual a dezamăgit în ultimii 23 de ani.

Sursele de informare cu privire la monarhie şi avantajele acesteia, cel puţin cele declarate de participanţii la sondaj sunt şcoala şi manualele şcolare pentru 50,6% din respondenţi. Românii nu caută activ alternativa la sistemul actual de guvernământ. Acest lucru poate fi interpretat şi în altă cheie. Putem spune că sistemul actual le oferă românilor suficiente avantaje încât să nu îşi dorească o alternativă, sau putem spune că românii au trăit suficient şi destul de recent vremuri în care liderii politici erau de necontestat şi acum după 23 de ani în care au avut ocazia să participe la procesul decizional şi democratic nu sunt pregătiţi să renunţe la drepturile pe care cu greu le-au câştigat.

Cert este faptul că dezbaterea pe marginea monarhiei constituţionale nu divide atât de mult societatea românească. Peste 45% dintre români sunt de părere că un şef de stat ales este mai bun decât un şef de stat care îşi câştigă acest drept prin naştere. Şeful de stat monarh este dezirabil pentru 30% dintre respondenţi, în timp ce restul de 24% nu au o opinie formată în acest sens.

Oricât de mult am dezvolta subiectul, România a trecut de vremea monarhiei şi a evoluat spre alte forme de guvernământ, unele mai eficiente, altele mai puţin eficiente, unele mai dictatoriale, altele mai libere. Românii mai au încă de mers pe drumul democraţiei republicane până să se gândească din nou să schimbe fundamental gestionarea societăţii în care trăiesc.