Românii susţin exploatarea resurselor

De la începutul lunii septembrie, în spaţiul public românesc a apărut o nouă temă arzătoare, totul pornind de la decizia cabinetului Ponta de a trimite Parlamentului un proiect de lege prin care se stabileau condiţiile exploatării aurului de la Roşia Montană. Trecând peste problema aprobării proiectului minier din Munţii Apuseni şi a alăturării acestuia cu disputa pe explorarea gazelor de şist, întrebarea mai largă care a apărut în interiorul societăţii româneşti a fost ce trebuie făcut cu resursele naturale ale ţării.

Aşa cum am văzut în ultimele săptămâni, cele două probleme punctuale, aurul de la Roşia Montană şi gazele de şist, pe lângă mişcările de stradă, au dat naştere şi unui veritabil uragan de opinii din partea persoanelor publice. În contextul în care discursul public din mass-media a acreditat ideea apariţiei unui clivaj social pe tema oportunităţii explorării şi exploatării resurselor naturale, sondajul recent publicat Inscop Research la comanda cotidianului Adevărul este un reper interesant de dezbatere.

Sondajul de opinie, desfăşurat între 7 şi 14 noiembrie a măsurat cum se raportează românii la oportunitatea utilizării resurselor naturale din ţara noastră. Având în vedere contextul general al discuţiei, sociologii au încercat să realizeze o evaluare a opiniei publice cât mai puţin influenţată de dezbaterile recente legate de ceea ce trebuie să se întâmple în cazul Roşiei Montane şi a gazelor de şist. Desigur, o astfel de măsurătoare este greu de realizat tocmai datorită contextului şi, din acest motiv, metodologia utilizată în formularea întrebărilor din chestionarul aplicat respondenţilor a avut la bază introducerea treptată a principalelor variabile care au influenţat dezbaterea.

În primul rând, sondajul face o diferenţiere clară între problema explorării şi cea a exploatării, prima întrebare importantă fiind una generală, legată de cum văd respondenţii explorarea resurselor naturale. Astfel, 65,2% din totalul populaţiei investigate s-a pronunţat în favoarea explorării resurselor naturale, în timp ce 28,1% s-au opus din start acestui tip de activitate. Semnificativ, procentul celor care au declarat nu ştiu sau nu răspund la această întrebare a fost de doar 6,7%. Cu alte cuvinte, într-o mare măsură, cetăţenii români sunt de acord ca în ţara noastră să se desfăşoare operaţiuni de explorare a resurselor.

Discuţia despre oportunitatea exploatării resurselor naturale a fost introdusă după clarificarea primei probleme, întrebarea fiind adresată tuturor respondenţilor indiferent de opinia lor despre explorare. Astfel, la întrebarea legată de oportunitatea exploatării unor resurse descoperite în urma a procesului de explorare, 61,9% din populaţia României s-a pronunţat în favoarea exploatării resurselor naturale, 29,8% sunt împotrivă, iar 8,3% nu ştiu sau nu răspund. Practic, cea mai mare parte a românilor care se declară, de principiu, în favoarea explorării sunt de acord şi cu valorificarea resurselor naturale identificate astfel.

După realizarea tabloului general în legătură cu acordul de principiu al populaţiei României în legătură cu explorarea şi exploatarea resurselor, realizatorii studiului Inscop au vrut să măsoare, prin mai multe întrebări, cele trei variabile-filtru care au influenţat dezbaterea publică de pe marginea subiectului, acestea fiind protecţia mediul înconjurător, implicarea companiilor româneşti sau străine în diferitele proiecte şi impactul pe care exploatările l-ar avea asupra economiei României.

În ceea ce priveşte prima problemă, cea a efectului asupra mediului înconjurător pe care exploatarea unei resurse naturale l-ar implica, 45,9% dintre intervievaţi se declară de acord cu exploatarea resurselor naturale, dacă se respectă normele europene de mediu, în timp ce 6,9% sunt de acord cu explotarea în orice condiţii. 22% sunt împotriva exploatării dacă nu se respectă normele europene de protecţie a mediului, iar 19,6% alcătuiesc grupul celor care se opun exploatării resurselor naturale, indiferent de condiţii. 5,7% din cei intervievaţi au refuzat să răspundă la această întrebare. Concluzia ce se poate desprinde din această măsurătoare este că, dincolo de acei 1 din 5 români care se opun vehement exploatării resurselor naturale, majoritatea sprijină această activitate, dacă sunt respectare condiţiile de mediu. Cu alte cuvinte, cei mai mulți români sunt de acord cu exploatarea resurselor naturale, atât timp cât sunt îndeplinite condiţii stricte de mediu. Faptul că doar 6,9% dintre ei nu sunt interesaţi de problemele de mediu este semnificativ pentru importanţa pe care pare să o fi căpătat problematica de mediu în conştiinţa publică.

Ajungând la cea de-a doua variabilă luată în discuţie, sondajul arată că peste jumătate dintre români (51,2%) sunt în favoarea exploatării resurselor naturale dacă această activitate este realizată de companii româneşti, iar 16,8% sunt de acord cu exploatarea indiferent dacă activitatea este realizată de companii româneşti sau străine. Pe de altă parte, 8,6% dintre respondenţi se pronunţă împotriva exploatării dacă activitatea este asigurată de companii străine în timp ce 14,5% sunt împotriva exploatării indiferent de capitalul companiei implicate.

În fine, variabila care favorizează cel mai tare opiniile pro-exploatare este cea legată de impactul asupra preţurilor, 73,7% dintre cei intervievaţi declarându-se de acord cu exploatarea resurselor naturale dacă astfel se reduc preţurile la energie. Comparativ, doar 17,4% dintre respondenţi se pronunţă împotriva exploatării resurselor naturale indiferent de efectele asupra preţurilor la energie, iar 8,9% nu ştiu sau nu răspund la această întrebare.

Privite comparativ, toate aceste date conturează un tablou deosebit de interesant în legătură cu accepţiunile românilor legate de una din cele mai fierbinţi teme din spaţiul public autohton. Există un nucleu dur care se opune indiferent de condiţii explorării şi exploatării resurselor naturale ale României. Însă, dincolo de oponenţi, marea majoritate a românilor doresc ca ţara noastră să folosească bogăţiile de care dispune pentru a îmbunătăţii situaţia economică generală, dacă se respectă condiţiile de mediu. Acestă imagine este extrem de îmbucurătoare, din moment ce ea este specifică unui stat aflat în plină dezvoltare, dar în care nu se doreşte o captare nesăbuită a bogăţiilor naturale.