Românii, tratați ca o turmă de Iohannis
De ce nu negociază Klaus Iohannis? Ei bine, misterul s-a lămurit marți, când pe candidatul ACL l-a luat gura pe dinainte, afirmând că există o înțelegere scrisă la nivelul PPE pentru susținerea candidatului cel mai bine plasat în perspectiva turului al II-lea și că partidele membre ale acestui grup sunt obligate să îl sprijine.
Nici nu nu apucaseră bine să se închidă urnele și să fie numărate toate voturile că prezidențiabilul ACL Klaus Iohannis a și ieșit cu o aroganță de-a dreptul uimitoare să afirme că nu are de gând să își negocieze sprijinul politic pentru turul al II-lea. ”Nu voi negocia cu niciun politician. Îmi doresc votul tuturor românilor, dar îmi doresc votul direct, fără să negociez cu politicieni”, a afirmat Klaus Iohannis, pentru ca ulterior să adauge: ”Am spus că nu voi negocia cu candidaţii care nu au intrat în turul doi pentru voturi. Ce să negociez? Ei nu au în buzunar aceste voturi. Aceste voturi sunt ale românilor, fiecare cu votul lui. Aceste voturi ale românilor mă interesează. Ce vreţi, să mă apuc şi eu de trocuri politice, să-i promit că-l fac prim-ministru de rezervă sau că îl fac consilier de obiecte sau de lucruri? Nu pot să fac aşa ceva”.
Citeşte şi: Iohannis anunţă că românii vor trăi mai rău, dacă ajunge preşedinte
Aparent, poziția lui Klaus Iohannis ar fi corectă. Sigur, voturile românilor nu se pot tranzacționa și niciun politician nu poate garanta că electoratul care îl simpatizează va vota la ordin cu un candidat sau altul. Numai că, negocierile pe care Klaus Iohannis le dezavuează nu trebuie privite simplist drept contracte în care candidatul X îi cedează electoratul propriu candidatului Y în schimbul nu știu căror funcții sau avantaje.
Fiindcă, dacă ar fi așa, ele nu ar avea nicio relevanță în economia votului din turul al II-lea, tocmai din motivul expus mai sus. Aceste negocieri ar trebui să permită candidatilor care acced în acastă etapă a prezidențialelor să demonstreze electoratului care a votat cu aceia care nu s-au calificat că au o ofertă electorală în care se pot regăsi. Altfel spus, aceste negocieri sunt esențiale pentru construirea acelui profil de președinte al tuturor românilor pe care ar trebui să îl aibă orice aspirant serios la cea mai înaltă funcție în stat.
Citeşte şi: Klaus Iohannis: Nu este Victor Ponta în poziţia să îmi facă program. Nici mie, nici televiziunilor
Și atunci de ce nu negociază Klaus Iohannis? Ei bine, misterul s-a lămurit marți, când pe candidatul ACL l-a luat gura pe dinainte, afirmând că există o înțelegere scrisă la nivelul PPE pentru susținerea candidatului cel mai bine plasat în perspectiva turului al II-lea și că partidele membre ale acestui grup sunt obligate să îl sprijine. ”Nicio recomandare, este o înţelegere fermă, scrisă, între partidele membre în PPE”, a afirmat Klaus Iohannis, adăugând că ea ”include pe toţi membrii PPE, deci nu este o chestiune opţională. Este o obligaţie asumată în cadrul PPE”.
Citeşte şi: Aroganță maximă: Iohannis se crede Messia Dreptei
Altfel spus, deși în mod ipocrit dezavuează negocierile la vedere între candidați pentru susținerea în turul al II-lea, Klaus Iohannis se bazează pe o înțelegere cu totul netransparentă pentru a obține voturile necesare câștigării competiției prezidențiale. Cât despre necesitatea de a le demonstra românilor că merită încrederea lor, prezidențiabilul ACL nu spune în mod evident nimic, din moment ce este clar că nu dă doi bani pe părerea românilor și consideră electoratul doar un soi de turmă de oi, care pot fi aduse cu forța la urne și instruite să voteze nu cu cine demonstrează că are calități de președinte, ci cu cine s-a stabilit de la Bruxelles, prin înțelegere secretă cu Traian Băsescu.