Românii vor afla adevărul despre Bechtel

Procesul de desecretizare este unul complex, care implică multiple instituții guvernamentale, precum Ministerul Transporturilor, Secretariatul general al Guvernului și Ministerul Justiției. Dan Șova a afirmat că, după finalizarea verificărilor și descoperirea neregulilor, cei care au semnat documente prin care s-au prejudiciat interesele financiare ale României pot răspunde patrimonial, administrativ și penal.

Verificările vor avea loc datorită faptului că, în 10 ani, din totalul de 415 kilometri pe care trebuia să-i construiască Bechtel au fost finalizați doar 52 de kilometri, între Turda și Câmpia Turzii, compania renunțând la tronsonul dintre Târgu Mureș și Brasov, pentru care statul roman a plătit deja circa 1,4 miliarde de euro. Așadar, în urma unor serii de renegocieri din anii trecuți, dar mai ales a celei din 2005, contractul cu Bechtel a ajuns sa reprezinte una din cele mai mari găuri negre din bugetul României.

Contractul a ajuns să fie anulat în condițiile plății unor despăgubiri relativ mici, de o valoare mai redusă decât cea a doi kilometri din autostradă, în condițiile în care prețul pe 1.000 de metri ajunsese la un moment dat la circa 25 de milioane de euro. Acum, în urma încetării contractului, statul român va trebui să plătească doar 37,2 milioane de euro companiei Bechtel, reprezentând plata lucrărilor deja finalizate, penalitățile și despăgubirile datorate.

Încheierea acordului de încetare a contractului reprezintă și desecretizarea acestuia reprezintă un nou început pentru Autostrada Transilvania. Potrivit planului propus de Guvern, după finalizarea procedurilor actuale va urma concesiunea autostrăzii în vederea continuării construcției. Vor avea loc discuții între reprezentanții autorităților locale și centrale și va fi promovat un nou sistem competitiv de găsire a constructorilor.

Așadar, sursele guvernamentale au anunțat că anul acesta va putea fi licitat tronsonul Sebeş-Câmpia Turzii pentru a lega Clujul de autostrada Arad-Sibiu, după care, fie prin fonduri europene, fie pe baza unui parteneriat public-privat, se va continua vechiul traseu către Suplacul-de-Barcău și Sighișoara.

În prezent se lucrează la tronsonul de la Câmpia Turzii la Gilău, iar pentru tronsonul Sebeş – Turda procedurile de licitație sunt în derulare, iar până în decembrie se va stabili un câştigător. De asemenea, Guvernul urmează să găsească o formulă de finanţare atât pentru porțiunea Suplacu de Barcău - Borş, de 64 de km cu grad fizic de execuţie aproape 40%, dar și pentru cei 74 de km de la Câmpia Turzii, împărţiţi în 3 tronsoane.

Surse guvernamentale au anunțat că există în acest moment discuții cu o serie de companii internaţionale de construcţii interesate să participe la noul proiect, dar cele mai multe certitudini vor exista după desecretizarea contractului cu Bechtel și încheierea acestui capitol trist din istoria recentă a dezvoltării infrastructurale din România.