Rompetrol va da România în judecată la tribunalele internaționale

KMG International precizează totodată că va folosi toate căile legale pentru protejarea investiţiilor, a activităţilor şi operaţiunilor curente, dar şi a celor peste 5.000 de angajaţi din România.

"Astfel, KMG International îşi va continua demersurile de acţionare în instanţă a României la tribunalele arbitrale de la Stockholm, bazat pe tratatul Carta Energiei, şi ICSID, tribunalul arbitral de pe lângă Banca Mondială, de la Washington DC", a anunţat vineri grupul.

Acesta consideră că ICCJ nu a ţinut cont de informaţiile şi documentele depuse de grup privind nivelul sechestrului reclamat de DIICOT, "care demonstrează faptul că valoarea totală a bunurilor vizate (“Kaz Munai Gaz International, OilField Business Solutions şi SC Rompetrol Rafinare SA”) se ridică la peste 6 miliarde lei, dublu faţă de nivelul de 3 miliarde lei pretins drept prejudiciu de instituţie", spun oficialii KMG International.

Reprezentanţii grupului mai spun că măsura nu este necesară, pentru că "nu există un risc de dispariţie, distrugere ori sustragere a bunurilor grupului".

Mai mult, această decizie ar putea afecta pe termen mediu şi lung planurile de dezvoltare şi investiţii ale KMG International în România, dar şi capacitatea KMG International de a atrage finanţări suplimentare, spun oficialii grupului.

"În prezent, operaţiunile grupului se derulează în condiţii normale. Decizia anunţată astăzi (vineri, 17 iunie, n.r.) este nedreaptă şi nejustificată în baza dovezilor prezentate curţii, existând riscul deteriorării parteneriatului productiv dintre companie şi angajaţi, familiile acestora şi comunităţile din care fac parte", arată reprezentanţii KMG.

Potrivit acestora, acţiunea DIICOT se referă la pretinse fapte care au avut loc în perioada 2000-2003, cu mult înainte de preluarea în 2007 de către compania naţională de petrol şi gaze din Kazahstan - KazMunayGas a pachetului majoritar de acţiuni ale Grupului Rompetrol (în prezent KMG International).

"Astfel, a invoca în 2016 nelegalitatea unor privatizări realizate în 1999 şi, respectiv, 2000, ridică de la bun început probleme vădite de convenţionalitate, constitutţionalitate şi legalitate, fie şi numai în raport cu principiile garantării dreptului de proprietate şi ale securităţii circuitului civil. Prin absurd, dar în acord cu principiul invocat de DIICOT şi ÎCCJ, în acest moment ar trebui ca toate privatizările realizate în România din 1990 şi până în prezent să fie discutate şi analizate, iar în cazul celor care au beneficiat de diverse facilităţi (ştergeri de datorii istorice, compensări, reeşalonări sau alte tipuri de ajutor) să fie cercetaţi inclusiv acţionarii actuali ai acestor companii, indiferent de sectorul economic din care provin (petrolier, auto, contrucţii, financiar, metalurgic, etc)", spune grupul.