Roşia Montană, eternul şi fascinantul subiect al activiştilor de toate felurile

Roşia Montană fierbe şi nu din cauză că proiectul companiei canadiene va demara, ci pentru că în perioada 15-18 august urmează cea de-a VIII-a ediție a festivalului FânFest. Festivalul a debutat în 2004 sub forma unei mișcări protestatare ecologiste sprijinite de artiști și oameni de cultură, împotriva exploatărilor aurifere prin cianură în zona localității Roșia Montană. Pe durata anilor FânFest s-a transformat într-un festival de muzică, organizat pe bază de voluntariat, iar scopul iniţial al evenimentului pare că s-a cam pierdut. Mare parte dintre participanţi vin acolo pentru distracţie şi nu pentru cauza festivalului. Ce-i drept distracţia, alcoolul şi voia bună vor fi din plin.

Chiar dacă scopul evenimentului s-a pierdut undeva, de apreciat rămâne faptul că din lucruri care par întunecate (cianură, distrugerea mediului) se pot naşte chestii frumoase, cum este acest festival. Dar de ce s-a pierdut scopul festivalului? E posibil ca unul dintre motive să fie faptul că evenimentul a devenit mult prea comercial (cum s-a întâmplat cu Vama Veche) sau poate că scopul nu mai este de actualitate. A doua explicaţie necesită o analiză mai amănunţită. Deci scopul evenimentului era să tragă un semnal de alarmă privind proiectul minier al companiei Roşia Montană Gold Corporation (RMGC), care se presupunea că „ar duce la poluări masive ale apei/solului/atmosferei și distrugerea ireversibilă a faunei, florei, peisajului montan și a patrimoniului cultural”.

Din start orice proiect de genul acesta implică riscuri pentru mediu şi dacă era realizat sub guvernarea PDL riscurile ar fi fost extrem de mari. Majoritatea companiilor au interesul de a-şi maximiza profitul, având costuri cât mai mici. În acest caz, autorităţile statului au datoria de a interveni pentru a-şi proteja cetăţenii. Din fericire, actualul guvern, în abordarea pragmatică, acordă o importanţă deosebită protecţiei mediului. Ministrul Rovana Plumb a subliniat că proiectul, pentru a demara, trebuie să îndeplinească o serie de condiţii, inclusiv garanţii financiare.

„Pe acest palier sunt două probleme: garanţia financiară şi responsabilitatea de mediu. Este adevărat că România are nevoie de investiţii, are nevoie de locuri de muncă, dar are nevoie de o exploatare şi valorificare raţională a resurselor. Până nu sunt îndeplinite aceste condiţii de respectare strictă a normelor nu putem să dăm o limită, un termen în care vom da curs favorabil. Lucrăm în echipă cu toate celelalte ministere, urmând ca decizia să fie luată de către Guvern. Ca mediu, orice investiţie, inclusiv proiectul de la Roşia Montană, trebuie să răspundă normelor şi criteriilor stricte de mediu. În cazul proiectului trebuie să fie asigurată garanţia financiară în ceea ce priveşte respectarea condiţiilor de mediu şi responsabilitatea de mediu pentru acest proiect”, a declarat Rovana Plumb.

De curând, Victor Ponta a afirmat că în urma negocierilor cu RMGC, s-au schimbat garanţiile de mediu şi nivelul de redevenţe. „După toate negocierile, s-au schimbat garanţiile de mediu, s-a schimbat participaţia statului român, s-a schimbat nivelul de redevenţe, însă eu nu vreau aici să spun că e bine sau e rău, ci că de 13 ani ţinem un proiect fără să spună Guvernul României albă sau neagră. Mai mult, cei de acolo ne dau în judecată şi probabil că vor şi câştiga despăgubiri, motiv pentru care Guvernul va trimite proiectul de lege în Parlament, care va decide dacă se face sau nu se face proiectul. Şi atunci discuţia e închisă”.

Poziţia premierului este una corectă. În cele din urmă, fiind la guvernare, trebuie să-ţi asumi şi decizii dificile. De remarcat este faptul că actualul guvern acordă o atenţie deosebită protecţiei mediului şi nu s-a transformat în promotor pentru compania canadiană. „Nu le voi cere membrilor PSD `votaţi disciplinat`. Eu nu voi vota pentru acel proiect, am propriile mele convingeri şi nu mi-am schimbat acea convingere. Însă cred că am datoria, ca prim-ministru, nu să stau cu proiectul în sertar, cum au stat atâtea guverne, ci să-l punem pe masă. Nu există autoritate deasupra Parlamentului. Dacă Parlamentul va decide să-l respingă, s-a închis problema”, a zis Ponta.

În contextul în care autorităţile române abordează responsabil proiectul de la Roşia Montană, implicând şi Parlamentul, transformarea care pare deja începută la FânFest (distracţie mai multă şi mai puţin activism pe mediu) pare a se încadra în normalitate.