Rusia ar putea plasa trupe în Belarus ca o provocare la adresa NATO, afirmă ministrul apărării estonian

Rusia şi Belarus intenţionează să organizeze exerciţii militare comune în luna septembrie. Unele state membre ale Alianţei Nord-Atlantice cred că la aceste exerciţii ar putea 
participa peste 100.000 de militari şi că aplicaţiile ar implica antrenamente cu arme nucleare, fiind cele mai ample astfel de exerciţii începând din 2013. 

Ministrul Margus Tsahkna a mai spus că Estonia şi alte state membre NATO deţin informaţii care indică faptul că Moscova ar putea lăsa soldaţi ruşi în Belarus după încheierea exerciţiilor cu numele de cod 'Zapad 2017', făcând referire de asemenea la informaţii publice despre traficul feroviar rus spre Belarus. 

Tsahkna a evocat planuri de a trimite 4.000 de vagoane în Belarus pentru a transporta trupe şi echipamente ruseşti în această ţară, posibil pentru a stabili un avanpost în cel mai apropiat aliat. ''Pentru trupe ruseşti care merg în Belarus, este un bilet doar dus. Aceasta nu este opinia mea personală, analizăm foarte profund cum se pregăteşte Rusia pentru exerciţiile Zapad'', a declarat Tsahkna în interviul acordat Reuters înaintea unei reuniuni a miniştrilor apărării din UE, desfăşurată în Malta. 

Moscova neagă că intenţionează să ameninţe NATO şi afirmă că cea care expune riscurilor stabilitatea Europei de Est este tocmai alianţa condusă de SUA. Kremlinul nu a precizat numărul militarilor care vor participa la exerciţiile 'Zapad 2017'. 

''Vedem ce se întâmplă de cealaltă parte a graniţei UE-NATO. Ar putea rămâne trupe acolo după Zapad'', a spus Tsahkna, adăugând că Estonia a împărtăşit aceste preocupări aliaţilor baltici şi NATO. El a estimat numărul potenţialelor trupe la câteva mii. 

O astfel de măsură ar însemna că trupe ruseşti s-ar putea afla la graniţa cu Polonia, Lituania şi Letonia exact aşa cum batalioane multinaţionale ale NATO staţionează în regiunea baltică ca răspuns la anexarea Crimeii de către Rusia, în 2014, adaugă Reuters. 

Amploarea exerciţiilor Zapad din acest an, care datează din perioada sovietică când au fost utilizate pentru prima dată pentru a testa noi sisteme de arme, constituie una dintre cele mai presante temeri ale NATO. 

Exerciţiile anterioare la scară largă, desfăşurate în 2013, au implicat pregătirea forţelor speciale, rachete cu rază lungă de acţiune şi vehicule aeriene fără pilot care au fost folosite ulterior în anexarea Crimeii de către Rusia, sprijinul său pentru separatişti în estul Ucrainei şi intervenţia în Siria, au afirmat diplomaţi NATO. Rusia afirmă că exerciţiile sale sunt un răspuns la forţa de descurajare a NATO desfăşurată în ţările baltice şi Polonia şi formată din 4.000 de militari, a căror rotaţie va începe în luna iunie. 

Exerciţiile, ce urmează să aibă loc simultan pe terenuri de antrenament militar în Rusia şi Belarus, au ca obiectiv să se concentreze pe planificarea comună, tactici de comandă şi formaţiuni de trupe comune, a afirmat el. 

Comandantul forţelor armate ale SUA în Europa i-a cerut Rusiei ca la aceste exerciţii să fie permis accesul observatorilor, pentru a reduce temerile ţărilor baltice. 

Întrebat în legătură cu posibilele motive ale Moscovei de a lăsa trupe în Belarus, Margus Tsahkna a afirmat că este probabil vorba despre imaginea de lider puternic a preşedintelui rus Vladimir Putin, pe plan intern, dar şi de consolidarea relaţiilor cu Belarusul, care a fost alarmat de anexarea Crimeii de către Rusia. 

În ultimii doi ani, Occidentul a încercat să-şi amelioreze relaţiile cu Belarusul, ridicând unele sancţiuni ca o propunere făcută preşedintelui Aleksandr Lukaşenko, pe care Vestul îl numeşte 'ultimul dictator' din Europa. 

Dar Belarusul rămâne aliatul Rusiei şi un membru al blocului comercial eurasiatic al lui Putin. Ministrul apărării belarus Andrei Ravkov a împărtăşit poziţia Rusiei conform căreia NATO este o ameninţare, acuzând de asemenea Ucraina că sporeşte tensiunile prin faptul că se aliniază cu Occidentul, conchide Reuters.