Rusia în fața Curții Internaționale de Justiție, acuzată de "terorism" de Ucraina

Ucraina cere Curții Internaționale de Justiție (CIJ) să ia măsuri urgente pentru a determina Moscova să pună capăt "oricărui sprijin" — financiar, armat sau în resurse umane — rebelilor din țară, precum și la ceea ce Kievul califică drept "discriminare" față de minoritățile din Crimeea anexată de Rusia.

Ea cere de asemenea despăgubiri pentru atacurile efectuate, potrivit ei, împotriva civililor în timpul celor aproape trei ani de conflict.

Dar Moscova, care a dezmințit întotdeauna că i-ar înarma pe rebeli, ripostează că demersul este motivat de "interese politice" și denunță "o puternică lipsă de voință a instituțiilor ucrainene de a duce un dialog concret" pentru rezolvarea conflictului din Donbas.

Ucraina a sesizat CIJ cu sediul la Haga la jumătatea lunii ianuarie, după mai mulți ani în care — afirmă ea — a protestat împotriva presupusei finanțări de către Moscova a rebelilor separatiști care luptă împotriva forțelor sale guvernamentale. Căci, potrivit ei, Rusia "a eșuat pe scară largă" să răspundă eforturilor sale de a căuta o rezolvare a conflictului, iar "negocieri suplimentare ar fi fără substanță". Cu atât mai mult cu cât rarele discuții din ultimele luni între președintele ucrainean Petro Poroșenko și omologul său rus Vladimir Putin au rămas fără rezultat, a asigurat joi președinția ucraineană într-un comunicat.

Ucraina cere deci CIJ "să judece faptul că Federația Rusă și-a angajat responsabilitatea internațională (...) susținând terorismul și neîmpiedicându-i finanțarea", potrivit documentului trimis Curții.

Acest demers intervine în timp ce escaladarea confruntărilor între armata ucraineană și rebelii proruși a făcut 35 de morți la începutul lunii februarie pe linia frontului în orășelul industrial Avdiivka, aflat sub control ucrainean.

Ucraina se confruntă în estul teritoriului său de aproape trei ani cu un conflict separatist, care a dus și la deteriorarea relațiilor dintre Moscova și Occident, aflate în prezent la cel mai scăzut nivel după Războiul Rece.

Conflictul s-a soldat deja cu peste 9.600 de morți de la declanșarea sa în aprilie 2014, la o lună după anexarea Crimeii de către Rusia.

Potrivit Kievului, Federația Rusă a "sfidat atunci în mod nerușinat Carta Națiunilor Unite, ocupând cu forța militară" Crimeea și încercând apoi "să legitimeze acest act de agresiune" printr-un referendum "ilegal".

Ucraina, fostă republică sovietică, estimează că Rusia încalcă Convenția internațională asupra eliminării tuturor formelor de discriminare rasială, supunând sistematic minoritatea tătarilor din Crimeea abuzurilor și reprimându-le exprimarea politică și culturală a identității.

În fine, Ucraina dorește să vadă Rusia "despăgubind integral prejudiciul provocat prin toate actele de terorism pe care Federația Rusă le-a provocat, facilitat sau favorizat", inclusiv prin prăbușirea avionului MH17 al Malaysia Airlines, doborât de o rachetă în estul Ucrainei. Kievul acuză Moscova că are responsabilitate în această tragedie, ceea ce Rusia dezminte.

O "amplă delegație" de circa 35 de reprezentanți, între care "membri ai diferitelor agenții, experți și avocați", vor asista la cele patru zile de audieri în fața CIJ, care vor începe luni și se vor încheia joi, a indicat pentru AFP un reprezentant al Ambasadei Rusiei.

Creată în 1945 pentru a rezolva conflictele între state, cea mai înaltă instanță judiciară a ONU urmează acum să aprecieze dacă ea va judeca în întregime dosarul. Cei 15 judecători permanenți trebuie de asemenea să ia o decizie privind "măsurile de protecție" cerute de Kiev, între care și un ordin dat Moscovei de a "se abține de la orice act care ar risca să agraveze sau să extindă diferendul".

Chiar dacă decizia CIJ este constrângătoare și fără drept de apel, există puține șanse ca procedurile legale să aibă un impact direct asupra conflictului, comentează AFP.