A fost divulgată REŢETA care a scos oamenii la vot în turul al doilea

Elementul declanşator a fost modul de organizare de către Guvern a secţiilor din diaspora şi reacţia instituţională guvernamentală. Spaţiul public devine prin retele de socializare un spatiu emotional. Noul spatiu emotional înlocuieşte spaţiul public şi asistăm, în consecinţă, la o dramatizare a experienţei politice,   la o mondializare sentimentală prin psihologizare, mai ales a elementelor de conflict. Modul în care diaspora românească a comunicat cu ţara între cele două tururi demonstrează foarte bine acestă teză descrisă de studiile contemporane de sociologia comunicării, ceea ce  a transformat mediul emotional în comunităţi de indignare. Această mondializare sentimentală a fost vizibilă în cadrul primăverilor arabe, dar şi în alte fenomene recente deoarece în societatea emoţiilor nu există graniţe, dispar distanţele, chiar dacă emoţiile foarte intense sunt de scurtă durată.

Un lucru care explică posibilitatea cresterii rapide a unei emotii este fenomenul convergentei media (Mc Chesney, R. W., Corporate Media and the Threath to Democracy, New York, 1997), mediile se amplifică una pe alta, televiziunea poate deveni cutie de rezonanţă pentru Facebook sau invers. Credem că pentru revolta de la urne dintre turul I şi II al alegerilor prezidenţiale, Facebook, fără televiziune şi telefonie mobilă, ar fi avut o mult mai redusă contribuţie la inflamarea afectivă contra candidatului Victor Ponta, responsabil pentru administrarea defectuoasă a alegerilor, lucru interpretat ca fiind o blocare a exercitării unui drept. Cele trei canale amintite formează astăzi o transmedia, generează o cultură hibridă de convergenţă, de fapt, o adevărată fabrică de contestare (jamming culture) ce poartă împotriva politicii clasice o adevărată guerilla semiotică.

Entuziasmul popular creşte direcţia bună în care merge tara

54% dintre respondenţi consideră că în România lucrurile se îndreaptă într-o direcţie bună (proporţie semnificativ mai ridicată decât în mod obişnuit) şi doar 33% menţionează că lucrurile se îndreaptă într-o direcţie greşită. 12% nu răspund, iar 2% dintre intervievaţi nu ştiu să o aprecieze.

Dintre persoanele intervievate, 93% declară că au fost la vot în turul al doilea al alegerilor prezidenţiale, iar restul de 7% declară că nu s-au prezentat la urne. O supra-raportare deja obişnuită pentru România si foarte frecventa si în UE.

Un sfert dintre votanţi s-au hotărât între tururi, dar 32% spun că au fost influenţaţi direct de incidentele din diaspora

Cei mai mulţi respondenţi s-au hotărât cu cine vor vota în turul al doilea al alegerilor prezidentiale înainte de derularea campaniei pentru turul 1 al alegerilor (69%), 24% s-au hotărât cu privire la acest aspect în perioada dintre turul 1 si turul 2, iar 6% dintre respondenti s-au decis în timpul campaniei pentru turul 1. 2% dintre cei intervievaţi nu ştiu sau nu răspund la această întrebare.

65% dintre persoanele chestionate menţionează că modul în care s-a desfăşurat votul în turul 1 în diaspora nu le-a influenţat decizia de a merge la vot, iar 32% declară că acesta le-a influenţat decizia. 3% dintre respondenţi nu ştiu sau nu răspund la această întrebare.
42% dintre respondenţi menţionează că au avut un membru al familiei în străinătate pe perioada votului, iar 58% spun că nu au avut.

Sfaturile rudelor sau ale prietenilor din diaspora au fost decisive. Televiziunile care au transmis protestele din străinătate au fost cel mai important catalizator.

Mai mult de jumătate (53%) dintre cei 42% care au avut un membru al familiei în străinătate pe perioada votului au discutat cu aceştia despre vot, iar 47% dintre ei, nu au discutat acest aspect cu membrii familiei aflaţi în străinătate.

Internetul - un mediu important de catalizare a protestului si de contagiune

54% dintre intervievaţi utilizează internetul, restul de 46% nu îl utilizează.

Dintre cei 54% respondenţi care utilizează internetul, 46% au urmărit mesajele candidaţilor la preşedinţie sau campania acestora, iar 54% nu le-au urmărit pe acestea pe internet.

Dintre cei 54% intervievaţi care utilizează internetul, 42% nu au un cont pe o retea de socializare, iar 58% - au un cont pe o astfel de retea.

Cel mai frecvent menţionate reţele de socializare ale persoanelor intervievate (58% din cei care au astfel de conturi, dintre cei 54% care declară că folosesc internetul) sunt: Facebook (93%, prima mentiune, 1% a doua mentiune), Twitter (1% prima mentiune, 5% a doua mentiune), Yahoo (2% prima mentiune, 3% a doua mentiune), Google Plus si Skype (câte 1% prima mentiune, 1% a doua mentiune). Alte retele de socializare amintite (a doua mentiune au fost): Hi5, Instagram, WhatsApp si LinkedIn.

Dintre cei 54% care declară că folosesc internetul, 58% menţionează că au urmărit campania electorală dinaintea scrutinelor, iar 42% spun că nu au urmărit-o.
70% dintre cei care utilizează internetul consideră că internetul şi reţelele de socializare au influenţat participarea la vot, 24% consideră că nu au influenţat, iar 6% nu ştiu dacă acestea au avut vreo influenţă asupra participării la vot.

Doar 13% dintre respondentii care au declarat că folosesc internetul au trimis sau redirecţionat mesaje electorale sau de campanie pe internet, iar 87% susţin că nu au făcut acest lucru.

De asemenea, 24% dintre cei 54% care utilizează internetul au dat 'like' unor pagini sau mesaje ale candidaţilor la alegerile prezidenţiale, iar restul de 76% nu au realizat această acţiune.

'Motivele' prezentei masive de la vot în turul a lI lea. Peste 1 milion de voturi negative (vot împotriva)

Cei mai multi dintre respondentii care au mers la vot, au făcut acest lucru pentru a vota un anumit candidat (66%), 11% au mers pentru a vota împotriva unui candidat, 6% ca să voteze pentru binele ţării sau binele personal, 4% pentru a vota în favoarea schimbării, iar 3% datorită simţului civic, pentru a-şi exercita un drept cetăţenesc. 6% dintre cei chestionaţi nu ştiu sau nu răspund la această întrebare.

6 din 10 intervievati au mers la vot însotiti, iar 4 din 10 - au mers la vot singuri

Dintre cei 60% care declară că au fost însoţiţi la vot, 55% menţionează că au fost însoţiţi de soţ sau soţie, 25% - de familie, 6% - de copii, alţi 6% - de prieteni, 2% - de părinţi, 2% - de vecini şi 1% de fraţi sau surori.

Bunicii au ascultat de nepoti si fii

Respondenţii sub 35 de ani declară în proporţie semnificativ mai ridicată decât cei trecuţi de această vârstă cum că au primit pe timpul alegerilor un sfat de a vota cu un anumit candidat. De asemenea, cu cât sunt mai educati, cu atât respondenţii declară în proporţie mai ridicată că au primit asemenea sfaturi. Rezidenţii din Transilvania şi Banat, comparativ cu cei din Moldova sau cu cei din Sudul ţării, de asemenea, declară că au primit sfaturi privind optiunea lor de vot pe perioada alegerilor pentru functia de Presedinte al României.

Dintre cei care au primit un asemenea sfat, respondentii cu vârsta de 65 de ani şi peste au tins să îl urmeze în proportie semnificativ mai ridicată decât în rândul celorlalte categorii de vârste, conform propriilor declaratii (55,6%). Persoanele între 35 şi 64 de ani au făcut acest lucru în măsură mai redusă comparativ cu cele sub sau peste acest interval de vârste.
Respondentii cu studii superioare care au primit un sfat privind opţiunea lor de vot au ales să ţină cont de acesta în proporţie foarte redusă - 2%, comparativ cu persoanele cu studii elementare sau medii, care au făcut acest lucru în proportie de 60%, respectiv 33%.

Respondentii care au rezidenta în mediul rural, de asemenea, au tins să ţină cont de aceste sfaturi în proporţie mai ridicată decât aceia cu rezidenta în mediul urban, la fel şi cei din Transilvania şi Banat, comparativ cu respondenţii din Sudul ţării sau cei din Moldova.

Studiul a fost realizat pe un eşantion de 1.271 indivizi de 18 ani şi peste. Interviurile au fosr realizate telefonic.