S-a descoperit cea mai mare locuinţă din tot arealul culturii Precucuteni

El a spus că este al doilea sit Precucuteni I descoperit în arealul acestei civilizaţii ce cuprinde Moldova - Sud Estul Transilvaniei - Ucraina - Republica Moldova. ''Primul sit a fost descoperit în 1951, au fost patru campanii, până în 1961. S-a săpat foarte puţin, iar de la o vreme încolo, lumea arheologică vorbea de inexistenţa acestei prime faze. Ba mai mult, o altă parte vorbea de existenţa fazei doar în Moldova centrală, bazându-se pe acel sit. Aşezarea de la Baia vine să demonteze ceea ce se ştia până acum. Este foarte nordică această locuire, ceea ce demonstrează că trebuie regândită, rediscutată şi re-cercetată această primă fază'', a spus Ursu. Datarea aşezării de la Baia va putea fi certă după analizele cu Carbon 14 ce urmează a fi realizate în Germania. 

Ursu a precizat că aceasta este a treia locuinţă cucuteniană, după cele două descoperite anul trecut, de dimensiuni relativ mici. Una dintre locuinţe, opt vase întregibile, dar şi unelte din piatră şlefuită, cum ar fi lame, aşchii de debitare, împungătoare, până la topoare sau dăltiţe din silex sau marnă au fost găsite de arheologii suceveni în cea mai nordică aşezare Precucuteni II, în localitatea Baia, în 2012. Continuând cercetările, în 2013 au descoperit cea mai mare locuinţă precucuteniană, de aproximativ 92 de metri pătraţi. 

''Ridică multe probleme, pe alocuri ea a fost deranjată uşor de locuirea de secol IV, însă până în prezent se păstrează destul de bine. Ceea ce vedeţi aici este dărâmătura, practic pereţii căzuţi'', a spus Ursu.

Au fost găsite în sit piese unicat, unelte, ceramică, piese întregibile şi o vatră de mari dimensiuni păstrată în integralitate. Ursu a subliniat faptul că s-au găsit foarte multe râşniţe ceea ce dovedeşte că se practica prelucrarea cerealelor şi că era foarte importantă. Din acest motiv, potrivit lui Ursu, o echipă de arheologi şi palinologi se află la Baia pentru a realiza cercetări studii.

Martin Jones, palinolog din Cambridge, prezent la Baia a spus că este interesat de modalitatea în care a ajuns să se răspândească aceste ferme şi cereale, să se facă schimburile agricole între fermieri ''ordinari'' din China şi Europa, având în vedere că transportul se făcea dificil în acele vremuri pe distanţe atât de mari. 

Emil Ursu a precizat că cercetătorii britanici se află pe şantierul de la Baia prin finanţare proprie, iar şantierul muzeului are asigurate fonduri, anual, din partea Consiliului Judeţean Suceava. În 2013, pentru Baia s-au alocat 45.000 lei şi ar mai fi nevoie de bani pentru plata analizelor de Carbon 14 din Germania. Sunt necesare cel puţin zece astfel de teste, unul ajungând să coste 300 de euro.