S-au dat primele sentinţe în dosarul Referendumul - două condamnări cu suspendare
Marius şi Simona Preduţ, cei doi inculpaţi din dosarul fraudării referendumului care şi-au recunoscut vinovăţia, au fost condamnaţi luni de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie la câte un an şi patru luni închisoare cu suspendarea executării pedepsei.
Instanţa a decis de asemenea desfiinţarea parţială a listei electorale de la secţia de votare 105 din Piatra-Olt, precum şi anularea a opt buletine de vot pe numele: Liuţă Raul Costache, Gina Dobeanu, Elisabeta Prodan, Daniel şi Geanina Piţigoi, Alin Florin Rad, Daniela şi Marinel Durbacă.
Decizia nu este definitivă şi poate fi atacată cu recurs.
Marius şi Simona Preduţ au fost condamnaţi cu suspendare, cu un termen de 3 ani şi şase luni sub supraveghere, având în vedere faptul că aceştia şi-au recunoscut vinovăţia.
Astfel, la un termen anterior al procesului, avocatul lui Marius Preduţ a invocat faptul că acesta 'a fost instigat şi constrâns' să fraudeze listele electorale de către conducerea localităţii unde acesta domiciliază.
De asemenea, avocatul a mai spus că nivelul slab de instruire din mediul rural şi necunoaşterea legii favorizează acest gen de infracţiune.
Marius şi Simona Preduţ au fost membri în Biroul Electoral al secţiei de votare 105 în oraşul Piatra Olt, ei fiind acuzaţi de săvârşirea infracţiunilor de falsificare prin orice mijloace a documentelor de la birourile electorale şi introducerea în urnă a unui număr suplimentar de buletine de vot.
Liviu Dragnea a fost trimis în judecată de procurorii DNA pe 7 octombrie 2013, pentru săvârşirea infracţiunii de folosire a influenţei sau autorităţii de către o persoană care deţine o funcţie de conducere într-un partid, în scopul obţinerii pentru sine sau pentru altul de foloase necuvenite.
Potrivit DNA, în calitate de secretar general al PSD, Liviu Dragnea, cu ocazia organizării şi desfăşurării referendumului din 29 iulie 2012, a uzat de influenţa şi autoritatea sa în partid în scopul obţinerii unor foloase nepatrimoniale de natură electorală, necuvenite, pentru alianţa politică din care făcea parte formaţiunea reprezentată de inculpat, şi anume îndeplinirea cvorumului de participare cu ajutorul voturilor obţinute în alte condiţii decât cele legale.
În acest sens, potrivit procurorilor, Liviu Dragnea a coordonat un mecanism complex, în care a implicat mai multe persoane asupra cărora avea influenţă în virtutea funcţiei pe care o deţinea, având ca scop fraudarea rezultatelor privind participarea la vot.
'Ca un prim pas, Liviu Dragnea, în calitate de secretar general al partidului pe care îl reprezenta, dar şi de coordonator al campaniei electorale, a emis două adrese, la 12 şi 13 iulie 2012, destinate organizaţiilor judeţene de partid, respectiv preşedinţilor şi directorilor de campanie, dar şi primarilor din ţară ai acelui partid, adrese prin care, pentru obţinerea participării la vot a alegătorilor, în proporţie de 60%, li se solicita să ia măsuri incriminate de către Legea nr. 3/2000 (în fapt, promisiuni de foloase materiale în scopul de a determina alegătorii să voteze) şi, de asemenea, să propună prefecţilor înfiinţarea de secţii de votare în staţiunile turistice, care nu sunt ele însele unităţi administrativ-teritoriale', arată DNA.
În paralel, el a coordonat un sistem informatic complex, prin intermediul căruia a transmis mesaje, ordine şi recomandări legate de stimularea participării cetăţenilor la vot prin mijloace interzise de lege către coordonatorii judeţeni de campanie/primarii/activiştii de partid, mai precizează DNA.