Salariaţii CNADNR, în grevă japoneză
Salariaţii Companiei Naţionale de Autostrăzi şi Drumuri Naţionale din România (CNADNR) au demarat, luni, grevă japoneză, ca reacţie la noile acţiuni de reduceri salariale.
"Deşi situaţia lucrătorilor din CNADNR, reprezentaţi de Sindicatul Naţional Profesional al Drumarilor din România, este dramatică, conducerea CNADNR a demarat o nouă acţiune de reducere a salariilor prin negociere individuală, angajaţii fiind ameninţaţi că, în cazul în care refuză să accepte o nouă reducere salarială (din salariile nete care, în 60% din cazuri, nu depăşesc 1.000 de lei), vor fi concediaţi. Angajaţilor CNADNR li se cere să accepte reduceri salariale cuprinse între 10 şi 45%. O altă problemă este aceea a împărţirii CNADNR în două structuri: o Agenţie de Autostrăzi pentru directori, unde salariile şi beneficiile sunt la nivel european, şi o structură de întreţinere, pentru lucrători, cu salarii sub 1.000 de lei/lunar. Pentru a atrage atenţia asupra abuzurilor la care sunt supuşi lucrătorii din CNADNR, aceştia vor începe o serie de proteste, prima acţiune începând de luni, 3 iunie, prin grevă japoneză", se arată într-un comunicat de presă al CNS 'Cartel ALFA'.
Potrivit sursei citate, cei peste 1.700 de angajaţi ai CNADNR au fost, de-a lungul timpului, solidari cu bugetul statului, iar fondul de salarii alocat la nivelul companiei a scăzut procentual de la 22,24%, în 2008, la 9,49%, în 2013.
Sindicatul Naţional Profesional al Drumarilor din România afirmă 'că salariaţii CNADNR au fost singurii care au suportat costurile crizei economice şi ale reducerilor bugetare, în timp ce structurile de conducere ale Companiei au refuzat dialogul şi nu au putut să găsească soluţii de management care să facă eficientă Compania. Conducerea CNADNR a fost, mereu, numită pe criterii politice, fără nicio legătura cu expertiza şi competenţele profesionale', se notează în comunicatul citat.
În acest sens, CNS 'Cartel ALFA' solicită Ministerului Marilor Proiecte, dar şi premierului, să se implice în rezolvarea chestiunilor de care depinde păstrarea locurilor de muncă şi menţinerea unui venit salarial legal, 'care să le permită oamenilor să trăiască de pe urma muncii lor'.