Şase luni tumultoase pentru UE. România, certată cu Bruxellesul, preia preşedinţia Europei - AFP

| 27 dec, 10:47

Un semestru tumultos urmează pentru Uniunea Europeană, care va fi ''pilotată'' începând din ianuarie de România, al cărei guvern şi-a multiplicat diatribele suveraniste la adresa Bruxellesului, în momentul în care Cei 28 sunt puşi la grea încercare de Brexit şi de ascensiunea euroscepticilor, scrie joi AFP într-un articol cu titlul ''Certată cu Bruxellesul, România preia timona UE''.

AFP notează că degradarea relaţiilor dintre Bruxelles şi guvernul român se produce în cel mai prost moment posibil: Bucureştiul va deţine pentru prima dată, începând cu 1 ianuarie, preşedinţia semestrială a UE, tocmai când proiectul european se va confrunta în 2019 cu provocările divorţului de Marea Britanie, cu negocieri privind viitorul buget comunitar şi alegeri europene care ar urma să consfinţească ascensiunea taberei eurosceptice. Iar ceea ce a exacerbat tensiunile cu Comisia Europeană este încăpăţânarea PSD de a impune o amplă revizuire a sistemului judiciar, scrie France Presse, care aminteşte că Bruxellesul a cerut renunţarea la reformele judiciare, apreciind că acestea subminează lupta împotriva corupţiei, un rău endemic în România.

''Guvernul PSD a început să pună presiune asupra autorităţilor judiciare şi anticorupţie române într-o manieră care aminteşte de omologii din Polonia şi Ungaria'', alte două ţări foarte critice faţă de modul de funcţionare al UE, apreciază cercetătorul Luka Oreskovic, într-o notă recentă a think tank-ului European Council on Foreign Relations (ECFR).

Pentru detractori, aceste măsuri nu au alt scop decât de a reduce cazierul judiciar al numeroşilor aleşi şi apropiaţi ai PSD, între care şi Liviu Dragnea, condamnat la închisoare cu suspendare în dosarul Referendumul şi vizat de alte două proceduri, în timp ce social-democraţii acuză procurorii anticorupţie că fac parte dintr-un ''stat paralel'' care acţionează împotriva puterii alese, scrie AFP.

Autorităţile de la Bucureşti nu par decise să mai reducă tonul în ceea ce priveşte criticile lor la adresa justiţiei, comentează AFP, care scrie că, dimpotrivă, guvernul condus de Viorica Dăncilă intenţionează să adopte rapid o ordonanţă de urgenţă privind amnistia, proiect care ar marca depăşirea unei linii roşii, potrivit avertismentelor făcute de o sursă europeană. România, care ''are deja un handicap în ceea ce priveşte credibilitatea'', va trebui acum să-şi consume energia pentru a se apăra în faţa partenerilor săi în loc să se ocupe de dosare europene, a avertizat aceeaşi sursă.

AFP notează că ţara care deţine preşedinţia prin rotaţie a UE joacă un rol-cheie în impulsionarea şi organizarea negocierilor între Cei 28, iar România va avea dificultăţi în a vorbi pe o singură voce, în contextul în care ţara cunoaşte o coabitare explozivă între majoritatea de stânga şi preşedintele de centru dreapta Klaus Iohannis, acesta din urmă fiind un proeuropean convins şi care reprezintă ţara în Consiliul European.

Într-un alt comentariu, intitulat ''Puterea judiciară, obsesia stângii româneşti'', AFP scrie că, de doi ani, România trăieşte în ritmul proiectelor PSD care vizează remodelarea sistemului judiciar pentru a corecta ''abuzurile'' magistraţilor, ''o idee fixă'' care a dus la confruntări cu oficialităţile europene în momentul în care ţara va prelua preşedinţia prin rotaţie a blocului comunitar.

AFP trece în revistă măsurile luate de PSD din momentul câştigării alegerilor legislative, în decembrie 2016, şi până în prezent, amintind şi de manifestaţiile ''de o amploare inedită după căderea comunismului'', din ianuarie 2017, care au forţat guvernul să renunţe la o ordonanţă de urgenţă privind graţierea. France Presse scrie şi despre demiterea Laurei Codruţa Kovesi de la şefia DNA, dar şi despre procedura de revocare în curs a procurorului general Augustin Lazăr.

În fine, într-un al treilea articol dedicat ţării noastre, cu titlul ''România: Klaus Iohannis şi Liviu Dragnea, duelul 'preşedinţilor''', AFP scrie că şeful statului şi liderul PSD, ''omul forte al stângii la putere din România'', se află de doi ani pe poziţii opuse în aproape toate subiectele. AFP scrie că Dragnea, în vârstă de 56 de ani, se visa prim-ministru după victoria clară a PSD la scrutinul legislativ din decembrie 2016, dar nu a putut obţine acest post ca urmare a condamnării sale în dosarul Referendumul şi a unei legi care opreşte persoanele care au suferit condamnări penale să facă parte din guvern.

Deşi a trebuit să se mulţumească cu şefia Camerei Deputaţilor, Dragnea, provocatorul, după cum îl numeşte AFP, rămâne veritabilul dirijor al majorităţii şi şi-a demonstrat autoritatea, făcând să cadă doi prim-miniştri în şapte luni, înainte de a o numi în ianuarie 2017 pe Viorica Dăncilă, ''marioneta perfectă'', potrivit detractorilor săi. De atunci, Dragnea şi-a înmulţit atacurile împotriva UE, acuzată că se amestecă în treburile interne ale ţării, un discurs suveranist care aminteşte întrucâtva de cel al premierului naţionalist-conservator ungar Viktor Orban, scrie sursa citată. AFP mai notează că această pivotare şi stilul din ce în ce mai autoritar al lui Dragnea, ajuns în fruntea PSD în 2015, este contestat de anumiţi frondişti din cadrul partidului.

Ales preşedinte spre surpriza generală în 2014 în faţa unui candidat PSD, Klaus Iohannis, 59 de ani, a fost condamnat de la preluarea atribuţiilor la o coabitare turbulentă cu stânga, pe care o acuză că vrea să aducă atingere statului de drept. Descris cândva drept ''mut şi imperturbabil'', Klaus Iohannis, pompierul, după cum îl caracterizează AFP, a renunţat la rezervă pentru a încerca să se opună anumitor proiecte ale PSD. În ianuarie 2017, nu a ezitat să coboare în stradă pentru a denunţa, alături de miile de manifestanţi, prima tentativă a PSD de a flexibiliza codul penal, scrie AFP. De atunci, Iohannis poartă un război de tranşee, înmulţindu-şi plângerile la Curtea Constituţională şi refuzând numirile unor miniştri şi procurori doriţi de către majoritatea parlamentară.

Potrivit sursei citate, susţinătorii săi îi reproşează că a permis PSD să aibă câştig de cauză în privinţa unor legi cruciale, prin faptul că a reacţionat tardiv sau nu suficient de ferm, în timp ce social-democraţii îl acuză că blochează funcţionarea guvernului şi că încalcă Constituţia şi au ameninţat în mai multe rânduri că-l vor suspenda din funcţie. ''Perspectivă pe care şeful statului o exclude cu zâmbetul pe buze, apreciind că un astfel de demers nu ar face decât să-i sporească şansele de a obţine un al doilea mandat la scrutinul prezidenţial din decembrie 2019 unde l-ar putea înfrunta pe... Dragnea'', remarcă France Presse.

Potrivit sursei citate, în România, clasată în mod constant printre ţările cele mai eurofile, de la aderarea sa la UE în 2007, instituţiile europene au devenit în ultimele luni ţinta majorităţii de stânga care nu a încetat să denunţe o Uniune nedreaptă, care neagă ţării dreptul la propriile opinii, conform declaraţiilor liderului Partidului Social-Democrat (PSD, la putere), Liviu Dragnea.
AFP notează că degradarea relaţiilor dintre Bruxelles şi guvernul român se produce în cel mai prost moment posibil: Bucureştiul va deţine pentru prima dată, începând cu 1 ianuarie, preşedinţia semestrială a UE, tocmai când proiectul european se va confrunta în 2019 cu provocările divorţului de Marea Britanie, cu negocieri privind viitorul buget comunitar şi alegeri europene care ar urma să consfinţească ascensiunea taberei eurosceptice. Iar ceea ce a exacerbat tensiunile cu Comisia Europeană este încăpăţânarea PSD de a impune o amplă revizuire a sistemului judiciar, scrie France Presse, care aminteşte că Bruxellesul a cerut renunţarea la reformele judiciare, apreciind că acestea subminează lupta împotriva corupţiei, un rău endemic în România.
''Guvernul PSD a început să pună presiune asupra autorităţilor judiciare şi anticorupţie române într-o manieră care aminteşte de omologii din Polonia şi Ungaria'', alte două ţări foarte critice faţă de modul de funcţionare al UE, apreciază cercetătorul Luka Oreskovic, într-o notă recentă a think tank-ului European Council on Foreign Relations (ECFR).
Pentru detractori, aceste măsuri nu au alt scop decât de a reduce cazierul judiciar al numeroşilor aleşi şi apropiaţi ai PSD, între care şi Liviu Dragnea, condamnat la închisoare cu suspendare în dosarul Referendumul şi vizat de alte două proceduri, în timp ce social-democraţii acuză procurorii anticorupţie că fac parte dintr-un ''stat paralel'' care acţionează împotriva puterii alese, scrie AFP.
Autorităţile de la Bucureşti nu par decise să mai reducă tonul în ceea ce priveşte criticile lor la adresa justiţiei, comentează AFP, care scrie că, dimpotrivă, guvernul condus de Viorica Dăncilă intenţionează să adopte rapid o ordonanţă de urgenţă privind amnistia, proiect care ar marca depăşirea unei linii roşii, potrivit avertismentelor făcute de o sursă europeană. România, care ''are deja un handicap în ceea ce priveşte credibilitatea'', va trebui acum să-şi consume energia pentru a se apăra în faţa partenerilor săi în loc să se ocupe de dosare europene, a avertizat aceeaşi sursă.
AFP notează că ţara care deţine preşedinţia prin rotaţie a UE joacă un rol-cheie în impulsionarea şi organizarea negocierilor între Cei 28, iar România va avea dificultăţi în a vorbi pe o singură voce, în contextul în care ţara cunoaşte o coabitare explozivă între majoritatea de stânga şi preşedintele de centru dreapta Klaus Iohannis, acesta din urmă fiind un proeuropean convins şi care reprezintă ţara în Consiliul European.
Într-un alt comentariu, intitulat ''Puterea judiciară, obsesia stângii româneşti'', AFP scrie că, de doi ani, România trăieşte în ritmul proiectelor PSD care vizează remodelarea sistemului judiciar pentru a corecta ''abuzurile'' magistraţilor, ''o idee fixă'' care a dus la confruntări cu oficialităţile europene în momentul în care ţara va prelua preşedinţia prin rotaţie a blocului comunitar.
AFP trece în revistă măsurile luate de PSD din momentul câştigării alegerilor legislative, în decembrie 2016, şi până în prezent, amintind şi de manifestaţiile ''de o amploare inedită după căderea comunismului'', din ianuarie 2017, care au forţat guvernul să renunţe la o ordonanţă de urgenţă privind graţierea. France Presse scrie şi despre demiterea Laurei Codruţa Kovesi de la şefia DNA, dar şi despre procedura de revocare în curs a procurorului general Augustin Lazăr.
În fine, într-un al treilea articol dedicat ţării noastre, cu titlul ''România: Klaus Iohannis şi Liviu Dragnea, duelul 'preşedinţilor''', AFP scrie că şeful statului şi liderul PSD, ''omul forte al stângii la putere din România'', se află de doi ani pe poziţii opuse în aproape toate subiectele. AFP scrie că Dragnea, în vârstă de 56 de ani, se visa prim-ministru după victoria clară a PSD la scrutinul legislativ din decembrie 2016, dar nu a putut obţine acest post ca urmare a condamnării sale în dosarul Referendumul şi a unei legi care opreşte persoanele care au suferit condamnări penale să facă parte din guvern.
Deşi a trebuit să se mulţumească cu şefia Camerei Deputaţilor, Dragnea, provocatorul, după cum îl numeşte AFP, rămâne veritabilul dirijor al majorităţii şi şi-a demonstrat autoritatea, făcând să cadă doi prim-miniştri în şapte luni, înainte de a o numi în ianuarie 2017 pe Viorica Dăncilă, ''marioneta perfectă'', potrivit detractorilor săi. De atunci, Dragnea şi-a înmulţit atacurile împotriva UE, acuzată că se amestecă în treburile interne ale ţării, un discurs suveranist care aminteşte întrucâtva de cel al premierului naţionalist-conservator ungar Viktor Orban, scrie sursa citată. AFP mai notează că această pivotare şi stilul din ce în ce mai autoritar al lui Dragnea, ajuns în fruntea PSD în 2015, este contestat de anumiţi frondişti din cadrul partidului.
Ales preşedinte spre surpriza generală în 2014 în faţa unui candidat PSD, Klaus Iohannis, 59 de ani, a fost condamnat de la preluarea atribuţiilor la o coabitare turbulentă cu stânga, pe care o acuză că vrea să aducă atingere statului de drept. Descris cândva drept ''mut şi imperturbabil'', Klaus Iohannis, pompierul, după cum îl caracterizează AFP, a renunţat la rezervă pentru a încerca să se opună anumitor proiecte ale PSD. În ianuarie 2017, nu a ezitat să coboare în stradă pentru a denunţa, alături de miile de manifestanţi, prima tentativă a PSD de a flexibiliza codul penal, scrie AFP. De atunci, Iohannis poartă un război de tranşee, înmulţindu-şi plângerile la Curtea Constituţională şi refuzând numirile unor miniştri şi procurori doriţi de către majoritatea parlamentară.
Potrivit sursei citate, susţinătorii săi îi reproşează că a permis PSD să aibă câştig de cauză în privinţa unor legi cruciale, prin faptul că a reacţionat tardiv sau nu suficient de ferm, în timp ce social-democraţii îl acuză că blochează funcţionarea guvernului şi că încalcă Constituţia şi au ameninţat în mai multe rânduri că-l vor suspenda din funcţie. ''Perspectivă pe care şeful statului o exclude cu zâmbetul pe buze, apreciind că un astfel de demers nu ar face decât să-i sporească şansele de a obţine un al doilea mandat la scrutinul prezidenţial din decembrie 2019 unde l-ar putea înfrunta pe... Dragnea'', remarcă France Presse.

Tag-uri: