Scandal în urma raportului prezentat de Corpul de control al premierului în cazul Colectiv. DSU face acuzaţii grave

"Raportul de control cu privire la intervenția de urgență din data de 30.10.2015 de la clubul Colectiv, transmis prin adresa nr. 12 din 17.03.2016 și înregistrat la nivelul Ministerului Afacerilor Interne cu nr. 10075/18.03.2016, a fost analizat cu întreaga atenție de către specialiștii din cadrul Departamentului pentru Situații de Urgență, fiind observate mai multe aspecte care nu corespund cu informațiile existente la nivelul DSU", precizează departamentul într-un Punct de vedere la acest raport.

Potrivit DSU, anumite aspecte ale raportului "conțin recomandări ce nu corespund" cu diferite acte normative sau care reglementează proceduri naționale ori internaționale și "necesită clarificări din partea colectivului care a redactat" documentul.

De asemenea, DSU spune că acest raport necesită clarificări din partea colectivului care a redactat acest raport. Clarificările sunt necesare pentru a înţelege, la nivelul DSU precum şi la nivelul altor instituţii, în totalitate, sensul raportului şi raţionamentul care a stat la baza unor afirmaţii şi recomandări.

Din punct de vedere al Departamentului pentru Situaţii de Urgenţă, acest raport are un impact practic şi istoric major.

“Acest document a fost elaborat de către specialişti din cadrul DSU, pe baza raportărilor şi a şedinţelor de evaluare în care toţi cei care au fost implicaţi în intervenţia de la incendiul de la clubul Colectiv şi-au exprimat opiniile cu privire la modul cum s-a desfăşurat intervenţia şi, respectiv, cu privire la măsurile care trebuie implementate pentru optimizarea, în viitor, a intervenţiilor în situaţii similare. Acest Raport privind lecţiile învăţate a fost, de asemenea, făcut public prin afişarea pe website-ul DSU şi conţine atât deficienţele identificate cât şi măsurile propuse pentru corectarea acestora. Trebuie să subliniem încă odată faptul că o bună parte dintre problemele identificate de către Raportul Corpului de control al Primului-ministru se regăsesc deja în Raportul privind lecţiile învăţate în urma incendiului de la clubul Colectiv, inclusiv cu propuneri şi recomandări clare şi bine definite, unele dintre ele fiind deja aplicate”, se mai arată în punctul de vedere al DSU.

DSU susţine că autorii raportului, enumerând sursele de informare, afirmă că au purtat discuţii cu “persoane din conducerea respectivelor entităţi”, însă cu secretarul de stat Raed Arafat, şeful departamentului, a existat o singură discuţie, în care i s-a adus la cunoştinţă demararea acţiunii de control.

În răspuns se mai arată că analizele de tip ”lecţii învăţate” reprezintă un element utilizat constant şi în România în evaluarea intervenţiilor de amploare. Analizele acţiunilor desfăşurate în noaptea incendiului de la clubul Colectiv, care au fost realizate la nivelul DSU pe baza rapoartelor primite şi a discuţiilor cu persoanele implicate în intervenţie de la Serviciul de Ambulanţă Bucureşti-Ilfov, SMURD şi ISU Bucureşti-Ilfov, precum şi de la nivelul dispeceratului ISU, au evidenţiat problemele apărute şi au propus mecanismele de imbunătăţire.

DSU răspunde fiecărei probleme semnalate de Corpul de control al premierului şi prezintă documente naţionale sau internaţional care reglementează diferite aspecte la care se face referire în raportul, făcând menţiunea că, probabil, acestea nu au stat la dispoziţia autorilor raportului.

Direcţia de Sănătate Bucureşti, spitalele unde au fost internate victimele, ISU şi Departamentul pentru Situaţii de Urgenţă, sunt cele patru instituţii care au intervenit necorespunzător în noaptea tragediei de la Colectiv, potrivit concluziilor raportului Corpului de control al primului ministru.

Premierul Dacian Cioloş susţine, referitor la rezultatele raportului Colectiv, că nu îl interesează să facă demiteri ”de dragul de a satisface pe cineva”, ci vrea schimbări profunde în sistem.

n urma incendiului din 30 octombrie 2015, din clubul Colectiv, şi-au pierdut viaţa 64 de persoane - 27 în noaptea tragediei şi 37 ulterior, în spitale din Bucureşti şi din străinătate. Incendiul a izbucnit în timpul unui concert susţinut în clubul Colectiv de trupa rock Goodbye to Gravity, care îşi lansa albumul ”Mantras of War”. Solistul Andrei Găluţ este singurul membru al trupei care a supravieţuit.

Obiectivele controlului au constat în verificarea următoarelor aspecte:

• Capacitatea de intervenție a structurilor cu atribuții în domeniul gestionării situațiilor de urgență implicate în intervențiile de asistență medicală și prim ajutor calificat;
• Modul concret de intervenție a structurilor cu atribuții în domeniu, în seara zilei de 30 octombrie 2015, la incendiul din clubul Colectiv din București;
• Modul de gestionare a situației victimelor incendiului după intervențiile de asistență medicală de urgență și prim ajutor calificat, respectiv după internarea acestora în unitățile spitalicești.

În plus față de aceste aspecte, în cadrul acțiunii de control au fost verificate și următoarele aspecte semnalate de mass - media, și anume:

• Necesitatea instalării posturile medicale avansate;
• Modalitatea de utilizare în noaptea de 30.10.2015 a serviciilor ambulanțelor private;
• Starea de fapt a Unității de arși gravi din cadrul Clinicii de Chirurgie Plastică și Microchirurgie reconstructivă– Spitalul Clinic de Urgență București (Floreasca);
• Necesitatea activării Mecanismul de protecție civilă al Uniunii Europene.

Entitățile publice care au fost implicate în intervenția de urgență la incendiul din clubul Colectiv din București și în asistența ulterioară pentru victime sunt: Ministerul Afacerilor Interne prin structurile aflate în subordinea sa, și anume: Instituția Prefectu lui Municipiului București, Inspectoratul General pentru Situații de Urgență – coordonat de către Departamentul pentru Situații de Urgență, Poliția Română și Jandarmeria Română, Serviciul de Telecomunicații Speciale și Ministerul Sănătății, prin structuril e subordonate, și anume: Serviciul de Ambulanță al municipiului București și al județului Ilfov, Direcția de Sănătate Publică a municipiului București și unitățile spitalicești din municipiul București.

Raportul prezintă și face o analiză a legislației aplicabile în domeniul asistenței de urgență în caz de accidente colective, cu accent pe activarea și declanșarea Planului Roșu de Intervenție și echivalentul acestuia din spitale: Planul Alb.

În urma verificărilor efectuate de către CCPM, au rezultat următoarele concluzii:

• Intervenția de urgență în urma incendiului de la clubul Colectiv din București din seara de 30 octombrie 2015 a fost în mare parte o acțiune necoordonată, cu elemente de improvizație a autorităților, aspect cauzat în principal de:
• lipsa de exerciții în caz de urgențe majore,
• neconcordanțe în legislație,
• baza materială deficitară.

Cu toate că cel puțin unul dintre apelurile primite conținea elemente care arătau existența unei situații foarte grave, Planul Roșu de Intervenție nu a fost de clanșat imediat ci doar după parcurgerea unor etape, prevăzute în legislația în vigoare, care pot fi descrise ca fiind birocratice, în condițiile în care aceeași legislație permite și mecanisme mai rapide de intervenție pentru alte situații de urgență (dezastre aviatice sau feroviare etc). Astfel, Planul Roșu de Intervenție a fost declanșat, la ora 22:50, la 18 (optsprezece) minute de la primele apeluri la numărul unic de urgență și la 7 (șapte) minute de la momentul informațiilor primite de la echipajele aflate la locul intervenției.