Scandalul Roșia Montană nu modifică percepția românilor față de nevoia de locuri de muncă

Mișcările de stradă din weekend nu au o susținere masivă din partea românilor, iar acestea nu schimbă datele problemei privind proiectul de exploatare a aurului de la Roşia Montana, în condiţiile în care asupra temei rămâne să se pronunţe Parlamentul care va decide în ce măsură proiectul va fi sau nu aprobat.

Conform relatărilor din mass-media, peste 1.000 de persoane care se opun redeschiderii exploatării de la Roşia Montană s-au strâns duminică după-amiază în centrul Capitalei, la Piaţa Universităţii şi la sediul Guvernului. După două ore, manifestanţii au blocat bulevardul Magheru timp de jumătate de oră. Proteste au avut loc şi la Cluj, Braşov, Sibiu, Timişoara şi Iaşi.

În contextul în care aproximativ 68% dintre români consideră că Guvernul ar trebui să promoveze proiectul de la Roşia Montana, protestele de duminică reprezintă mai degrabă punctul de vedere al unei minorităţi zgomotoase, minoritate întreţinută şi susţinută probabil de către ONG-uri care au un interes direct în a bloca exploatările de la Roşia Montana. De asemenea, conform aceluiaşi sondaj realizat in perioada 23-26 august a acestui an pe un eşantion de 1079 de persoane de către Sociopol, 73% dintre români cred că autorităţile vor promova proiectul.

Protestele – orchestrate sau nu – nu rezolvă nici pe departe marea problemă a zonei: locurile de muncă. În lipsa investiţiei, zona este în continuare lipsită de alternative, iar comunităţile locale sunt condamnate la îmbătrânire. De precizat că majoritatea tinerilor din Roşia Montană pleacă în căutarea unei vieţi mai bune în oraşele din jur. Pentru o informare corectă, această zonă nu reprezintă un tărâm virgin, ci un perimetru în care activităţile miniere au o tradiţie îndelungată. Cât timp mineritul s-a derulat în bune condiţii, Roşia Montana a prosperat, oferind oamenilor locuri de muncă şi venituri decente. Odată încetată activitatea minieră, zona s-a depopulat, iar localnicii duc un trai dificil.

În încercarea de a lămuri tema şi a detensiona conflictul dintre militanţii pro şi contra Roşia Montană, premierul Ponta a făcut precizările necesare, subliniiind că actuala formă a proiectului nu are nimic în comun ce cea elaborată în 2011. „Vreau să explic încă o dată punctul de vedere al Guvernului. Eu nu am adoptat același proiect care exista în perioada 2011. Față de ce s-a prevăzut inițial de guvernul PDL, guvernul actual a renegociat cele trei aspecte esențiale: investiții suplimentare, creșterea redevențelor de la 4 la 6% și participația statului până la 25%. Indirect, România ar beneficia de aproximativ 75% din tot ce ar rezulta de pe urma exploatării”, a declarat Victor Ponta.

Cel mai probabil, calea cea mai legitimă de urmat, mai ales dacă proiectul va trena în Legislativ, va fi aceea a unui referendum care să stabilească în ce măsură exploatarea de la Roşia Montana este sau nu dorită de români.