Scandalurile de dopaj încep să apară şi în sportul românesc

Prognoza Price Waterhouse Coopers legată de evoluţia veniturilor din sport vorbeşte de aproximativ 145 miliarde de dolari până în 2015. În consecinţă, valorile pălesc în faţa intereselor financiare.

În acest context, putem aşeza practicile neortodoxe la care recurg din ce în ce mai mulţi sportivi. Dopajul s-a cronicizat proporţional cu rotunjirea nu de puţin ori nejustificată a câştigurilor. Boom-ul fenomenului sportiv s-a instalat odată cu progresul mass-media. Au apărut transmisiunile în direct, au urmat firesc (tele)spectatorii şi sponsorii. Interesele au mers mai departe - s-a trecut la cosmetizarea accentuată a sportului cu efecte imediate în societate. Nu ştiu dacă e bine sau rău, cert este că toţi pustii care bat mingea la colţul străzii vor să fie Messi sau Ronaldo.

Lucrurile nu sunt atât de roz precum par la prima vedere. O scurtă introspecţiune în dopajul ultimilor 50 de ani scoate la lumină faptul că flagelul s-a întins peste tot, de la atletism la fotbal. În anii ‘70-‘80 politicul comanda medalii pe bandă rulantă. Războiul rece a condus la o competiţie lipsită de fair-play, multe dintre medaliile cucerite de URSS, SUA, să nu mai vorbim de RDG, au fost pătate de substanţele interzise. Au urmat scandalurile din fotbal: Maradona în 1994, Juventus 1996. Totul a culminat cu cazul Lance Armstrong, câştigător de şapte ori al Turului Franţei. Rutierul a recunoscut abia la începutul lui 2013 că s-a dopat - „era imposibil să câştigi fără s-o faci...”.

De-a lungul timpului, dopingul a lovit şi sportivii români. Cele mai sonore nume care au călcat pe bec sunt Andreea Răducan care a pierdut un aur din cauza unei pastile de Nurofen ce conţinea pseudoefedrină. De asemenea, atleta Mihaela Melinte, campioană mondială şi europeană,  depistată cu nandrolon. De notorietate este cazul „Sibutramina”, în care a fost implicat Adrian Mutu. Jucătorul lui Chelsea din perioadă a fost suspendat timp de nouă luni şi dat afară de la club.

Din păcate, pe lista ruşinii au intrat deunăzi şi trei halterofili, printre care medaliatul cu bronz de la Londra, Răzvan Martin. Martin şi Elena Andrieş au fost depistaţi pozitiv cu stanozolol în urma controalelor efectuate la Campionatele Europene din această primăvară. Al treilea halterofil, Marius Danciu, a folosit metadienona în timpul Campionatelor Mondiale Universitare din toamna anului trecut. Reacţia Comitetului Olimpic Român este una sănătoasă şi bine venită - toleranţă zero pentru astfel de situaţii.