Schimbările climatice ne vor afecta major în următorii ani

Ultimele două decenii ne-au adus în premieră câteva manifestări meteorologice cu care ţara noastră nu făcuse cunoştinţă. Se ne amintim doar de efectele devastatoare ale tornadei de la Făcăieni. În doar cinci minute şase oameni au murit, 14 au fost grav răniţi, 33 de case distruse în totalitate, alte 440 afectate, o pădure de salcâmi de peste 100 de hectare culcată la pământ. Pe scurt, o pagubă de 10 miliarde de lei şi 1000 de sinistraţi. Toranadele au intrat tiptil tiptil, în viaţă locuitorilor din Bărăgan şi Dobrogea, locul de întâlnire al fronturilor atmosferice. Ultimul mare vârtej s-a produs în urmă cu două luni pe lacul Siutghiol.

Inundaţiile conduc în clasamentul pagubelor cauzate de schimbările vremii. Bilanţul ultimilor zece ani este sumbru - peste 250 de oameni şi-au pierdut viaţa, zeci de milioane de euro irosiţi, mare parte în agricultură. Ploile în ţară noastră au căpătat aspect tropical, sunt frecvente situaţiile când în 24 de ore cad peste 100 de litri/metru pătrat. Recent apele au lovit puternic Europa Centrală, numai în Germania daunele din această primăvară se ridică la 12 miliarde de euro.

De asemenea, se înteţeşte deşertificarea sudului României. Numai în judeţul Mehedinţi, peste 20.000 de hectare agricole au devenit nisipoase. Indiscutabil, defrişările au avut un rol semnificativ în accelerarea procesului, totuşi încălzirea globală este cauza primordială. O bilă albă pentru actualul Guvern care a reuşit să pună capăt jafului din păduri prin introducerea noului Cod Silvic. Îmbucurătoare sunt şi cifrele legate de  suprafaţa fondului forestier, în uşoară creştere la sfârşitul anului trecut.

Potrivit unui studiu realizat de oameni de ştiinţă din Germania şi Spania, suprafaţa zonelor afectate de căldură se va dublă până în 2020. Previziunile sunt cu mult mai îngrijorătoare decât cele prezentate în 2012 de Grupul interguvernamental pentru schimbări climatice, aflat sub egida Organizaţiei Naţiunilor Unite. Autorii studiului, apărut în publicaţia Environmental Research Letters, demonstrează că singură soluţie pentru stoparea efectelor actuale este limitarea emisiilor de gaze de seră. În caz contrar, ponderea zonelor aride ar urma să crească de două ori până în 2020 şi de patru ori până în 2040.

Fenomenele extreme afectează an de an sectoare importate din economie. Agricultura este cea mai volatilă la acest aspect. Singurele soluţiile pentru combaterea secetei pedologice sunt reconstrucţia infrastructurii de irigaţii, folosirea cât mai urgenţă a hibrizilor rezistenţi la căldură ca material săditor, refacerea fostelor microclimate pierdute în perioada comunistă. Terenuri sacrificate, transformate forţat în zone de producţie agricolă (păduri, lacuri, mlaştini, insule). Executivul USL este printre puţinele care a înţeles potenţialul sectorului, alocând sume importante, repunând în valoare uitate-le canale de irigaţii, trecând pe lista de priorităţi construcţia canaluli Siret - Bărăgan. Rezultatele nu s-au lăsat aşteptate.