Se schimbă masa copiilor la şcoală

Premierul rămâne consecvent în ceea ce priveşte „Cornul şi Laptele”. În luna martie Victor Ponta anunţa că vrea să modifice
şi să îmbunătăţească Ordonanţă de Urgenţă care reglementează programul. Astfel, conform noului act normativ, aria produselor care se acordă elevilor se extinde, nu dispare cum sperau unii comentatori din politică sau presă, răstălmăcind voit spusele de asta primăvară ale primului ministru. Vechiul proiect care avea unele deficiențe, semnalate de cadrele didactice și/sau părinţi (trebuie amintit că în unele şcoli produsele ajungeau expirate la copii) se reglează acum. Ordonanţa prevede o mai mare flexibilitate în procedura de achiziţie publică, chestiune care va atrage mai mulţi agenţi comerciali, o mai mare competitivitate, implicit o calitate crescută a produselor, dar şi un preţ mai scăzut.

Totodată, este un semnal clar de transparenţă pentru toţi fermierii autohtoni, care se plângeau că sunt ocoliţi din cauza stufărişului birocratic - nu mai există partipriuri. În plus, mărirea gamei de lactate. S-a adugat laptelui - sana, chefirul şi laptele bătut, va provoca în rândul producătorilor o emulaţie, o optimizare a producţie, dar şi a ofertei. Vorbim de o piaţă deloc nesemnificativă de zece milioane de euro, numai pentru 2013.

Proiectul a fost promovat în guvernarea PSD 2000-2004 şi îmbunătăţit în 2010 de senatorul Lia Olguţa Vasilescu, prin introducerea mărului. În 2011, guvernul Boc aflat în plin proces de „tăieri masive” a vrut să oprească Laptele, cornul şi mărul, ministrul Funeriu catalogându-l „o mare risipă”.Originea servirii mesei în unităţile de învăţământ se află în Marea Britanie. La început fiind doar un act caritabil, apoi reglementat de lege, programul a vizat îmbunătăţirea deficienţelor generate de malnutriţie în rândul copiilor. Proiectul a crescut treptat ajungându-se la jumătatea secolului trecut ca peste 1,5 milioane de copii din Albion să beneficieze de masă gratuită. Astăzi, masa copiilor este subvenţionată în totalitate în Finlanda, Suedia și Germania (un program asemănător cu cel de la noi va fi lansat în curând și vizează asigurarea de produse lactate în toate şcolile), sau parţial cum este cazul Italiei, Spaniei sau Marii Britanii.

Iniţierea programului a adus beneficii uriaşe. În primul rând, „Cornul şi laptele” a servit la scăderea abandonului şcolar. Apoi
să nu uităm că pentru mulţi copii din mediul rural, dar şi pentru cei proveniţi din familii cu venituri reduse, reprezintă poate singura masă din zi. Specialiștii amintesc în mod repetat de rolul laptelui dar și a altor produse bogate în calciu.  Calciul este vital organismului din multe perspective. La copii rolul primordial îl are în creșterea si întărirea oaselor. Nevoia de calciu creşte odată cu vârsta. Astfel, copiii  între 1-3 ani au nevoie de 500 mg, cei între 4-8 ani de 800 mg, iar între 9-18 ani doza optimă este de 1.300 mg. Din păcate, la această ultimă categorie, mai mult de 85% dintre fete și 60% din băieți nu își iau acele 1.300 de mg zilnice, înlocuind de multe ori laptele cu sucurile acidulate - cauza principală  a obezității.

Pentru viitor alternarea produselor va îmbunătăţi sistemul, va crea modificări asupra comportamentului elevilor plictisiţi de monotonia produselor. O schimbare ar fi benefică şi la corn care fără îndoială poate fi înlocuit cu un produs de panificaţie mai atractiv. Nu în ultimul rând, trebuie subliniat aportul psihologic al programului - eliminarea discriminării, percepută mai profund de un copil, precum și rolul de socializare - copii interacţionează mai bine la masă, de multe ori mănâncă mai bine ca acasă.