Sebastian Vlădescu, urmărit penal pentru luare de mită, trebuie să plătească o cauţiune de 1 milion de euro
DNA anunţă, miercuri, într-un comunicat, că fostul ministru al Finanţelor Sebastian Vlădescu, împotriva căruia s-a început urmărirea penală după obţinerea avizului favorabil din partea preşedintelui Klaus Iohannis, trebuie să plătească o cauțiune record, de 1 milion de euro.
"În completarea comunicatului nr. 356 din 27 aprilie 2018, ca răspuns la o serie de solicitări formulate de reprezentanți ai mass media, Biroul de Informare și Relații Publice este abilitat să transmită următoarele:
Procurorii din cadrul Direcției Naționale Anticorupție - Secția de combatere a infracțiunilor asimilate infracțiunilor de corupție au dispus punerea în mișcare a acțiunii penale față de inculpatul VLĂDESCU SEBASTIAN care, la data unora dintre fapte, a deținut funcția de ministru al Finanțelor Publice, pentru săvârșirea infracțiunilor de:
- luare de mită (două infracțiuni),
- trafic de influență în formă continuată.
De asemenea, față de inculpatul Vlădescu Sebastian a fost fixată o cauțiune în valoare de 1.000.000 euro (echivalent în lei) care va fi depusă la o unitate bancară și consemnată pe numele său la dispoziția Direcției Naționale Anticorupție sau prin constituirea unei garanții reale,
mobiliare ori imobiliare, în limita sumei respective, în favoarea aceleiași unități de Parchet.
Cauțiunea se va depune în termen de 10 zile.
Inculpatului Vlădescu Sebastian i s-au adus la cunoștință calitatea procesuală și acuzațiile, în conformitate cu prevederile art. 309 Cod de procedură penală.
Facem precizarea că punerea în mișcare a acțiunii penale este o etapă a procesului penal reglementată de Codul de procedură penală, necesară în vederea propunerii unor măsuri preventive, activitate care nu poate, în nici o situație, să înfrângă principiul prezumției de nevinovăție", se arată în comunicatul DNA.
Sebastian Vlădescu este acuzat de luare de mită şi trafic de influenţă în formă continuată.
În acest dosar, sunt urmăriţi penal şi fostul parlamentar Cristian Boureanu, Ionuţ Costea, fost secretar de stat în Ministerul Finanţelor, dar şi preşedinte al EximBank, şi Constantin Dascălu, secretar de stat în Ministerul Transporturilor.
Conform DNA, în perioada 2005-2014, oficiali români sau persoane cu influenţă asupra acestora ar fi primit de la o companie străină, în baza unor înţelegeri, aproximativ 20 de milioane de euro pentru ca, în schimbul acestor sume, să se asigure încheierea contractelor şi plata facturilor pentru reabilitarea unor tronsoane de cale ferată a liniei Bucureşti-Constanţa, precum şi plata TVA restante pentru reabilitarea unei alte linii de cale ferată care fusese deja realizată de aceeaşi companie.
DNA spune că în perioada 2005-2014, oficiali români sau persoane cu influenţă asupra acestora ar fi primit de la o companie străină, în baza unor înţelegeri, aproximativ 20 de milioane de euro pentru ca, în schimbul acestor sume, să se asigure încheierea contractelor şi plata facturilor pentru reabilitarea unor tronsoane de cale ferată a liniei Bucureşti-Constanţa, precum şi plata TVA restante pentru reabilitarea unei alte linii de cale ferată care fusese deja realizată de aceeaşi companie. Banii încasaţi ilegal reprezentau procente din valoarea fiecărei plăţi făcute de statul român şi erau achitaţi succesiv, pe măsură ce compania constructoare încasa, la rândul ei, contravaloarea lucrărilor efectuate, de la statul român (respectiv de la compania C.N. C.F.R.).
În acest context, în prima parte a anului 2005, Sebastian Vlădescu împreună cu Mircea Costea şi Mihaela Mititelu, a pretins de la reprezentanţii unei companii un comision de 3,5% din valoarea contractelor ce urmau a fi încheiate cu C.N.C.F.R. S.A. privind reabilitarea căii ferate Bucureşti – Constanţa pentru ca, în schimbul acestui comision, să aprobe, în calitate de ministru al Finanelor, finanţarea suplimentară necesară pentru încheierea contractelor, precum şi pentru a îşi exercita ulterior atribuţiile referitoare la asigurarea fondurilor necesare plăţii facturilor pentru lucrările efectuate, afirmă procurorii.
În perioada 2008-2009, în baza acestei înţelegeri, Sebastian Vlădescu a primit suma de aproximativ un milion de euro (reprezentând partea sa din comisionul pretins) în conturile bancare ale unor societăţi comerciale pe care le controla. Ulterior, în perioada 2009-2010, Vlădescu a acceptat de la reprezentantul companiei străine promisiunea sumei de două milioane de euro, iar în perioada noiembrie 2011- septembrie 2013 fostul ministru a primit suma de 65.000 de euro, sub forma finanţării activităţii unei companii offshore, unde avea calitatea de asociat.
De asemenea, în acelaşi context, în perioada septembrie 2010 – ianuarie 2013, fostul ministru a pretins şi a primit de la aceeaşi persoană suma totală de 2.117.000 de euro. În schimbul acestor sume de bani,Vlădescu urma să îşi exercite influenţa pe care a pretins că o avea asupra ministrului Transporturilor pentru a-l determina să asigure finanţarea necesară plăţii facturilor aferente lucrărilor efectuate la tronsonul de cale ferată Bucureşti-Constanţa.
Sebastian Vlădescu a fost ministru al Finanţelor în perioada august 2005-aprilie 2007, respectiv decembrie 2009-septembrie 2010.
În 18 aprilie, DNA a cerut sesizarea preşedintelui pentru încuviinţarea urmăririi penale a fostului ministru al Finanţelor Sebastian Vlădescu, acuzat de două infracţiuni de luare de mită, şi a anunţat că în acelaşi dosar a început urmărirea penală împotriva fostului parlamentar Cristian Boureanu, a lui Ionuţ Costea, fost secretar de stat în Ministerul Finanţelor, dar şi preşedinte al EximBank, şi a lui Constantin Dascălu, secretar de stat în Ministerul Transporturilor.