SECRET ascuns sute de ani: măicuţele de la mănăstirea Şag dezvăluie misterul OUĂLOR DE PAŞTE

Mănăstirile se cufundă într-o linişte pe care, în timpul anului, mai rar o întâlneşti, smerenia este deplină iar fiecare clipă de tăcere ascunde un cuvânt, un răspuns, o rugăciune.

După Denia celor 12 Evanghelii din Joia Mare, fără a perturba cu ceva momentele tainice, o frumoasă forfotă va începe în aceste sfinte lăcaşuri, pentru că Lumina Învierii Domnului aduce bucuria deplină şi ea trebuie împărtăşită tuturor. Va începe cu smerenie ritualul pregătirii vopsirii ouălor, iar pentru aceasta, măicuţele de la Mănăstirea Şag-Timişeni, adevărate maestre în vopsitul ouălor, se pregătesc din timp.

'De pe la sfârşit de Făurar (luna februarie - n.r.), dacă nu e iarnă prea grea, în părţile însorite din curtea mănăstirii sau la marginea pădurii care ne înconjoară apar pâlcuri de toporaşi, brânduşe, violete. Îndată ce scot căpşorul din ţărână le culegem şi le punem la uscat pentru că din ele vom obţine vopseaua pentru ouăle de Paşti. Noi folosim doar culori naturale, iar violetul este o culoare foarte pretenţioasă. Fiecare petală trebuie culeasă cu grijă de pe tulpină şi pusă la loc uscat. Sunt mii de petale într-un kilogram. Până în Vinerea Mare le lăsăm la uscat, iar atunci le punem în apă clocotită şi obţinem cam 100 de grame de culoare cu care vom vopsi ouăle', a precizat, maica Lucia.

Ouăle se vopsesc în Vinerea Mare pentru că este ziua în care Mântuitorul a fost răstignit, iar sângele scurs din rănile Sale a înroşit ouăle din coşul Mariei Magdalena lăsat la baza crucii.

La mănăstire se vopsesc în fiecare an, de Înviere, peste o mie de ouă, cele mai multe sunt roşii, dar pentru a-i răsfăţa pe copiii care vor veni aici, printre cele roşii se mai strecoară şi câte un ou violet, galben, albastru sau verde.

'De obicei, vopsim doar ouă roşii, asemeni sângelui Mântuitorului. Culoarea roşie o obţinem din cojile de ceapă roşie (dintr-un kilogram obţinem cam 200 gr. vopsea concentrată) sau din sfeclă roşie (dintr-un kg. obţinem multă culoare). Pentru culoarea portocalie fierbem coji de ceapă aurie (la fel ca la ceapa roşie), galbenul se scoate din şofran (din circa 200 gr. obţinem suficientă vopsea pentru colorarea a 30 de ouă) sau din coajă de lămâie (de la 10 lămâi putem vopsi vreo 20-30 de ouă, depinde de culoarea naturală a oului). Verdele se prepară din frunze de spanac, de ceapă verde sau de pătrunjel', spune maica Lucia.

Ea menţionează că pentru vopsit sunt preferate ouăle cu coaja albă, pentru că prinde mai bine vopseaua. ''Ouăle se spală bine, apoi se pun la fiert în apă cu oţet, ca să nu se spargă şi le lăsăm 30 de minute bune la foc potrivit, ca să fie tari. Apoi, cât sunt încă mai călduţe, se scaldă în vasul cu vopsea, se lasă cam 1-2 minute să prindă bine vopseaua şi se scot pe o suprafaţă uscată. Se lasă să se răcească puţin, ca să le putem ţine în mână şi începe migăloasa muncă de trecere a ouălor prin faza de 'lustruire', când le ştergem cu o cârpă înmuiată în ulei'', explică măicuţa.

Apoi, când sunt reci, maicile de la Timişeni reaşează toate ouăle în cofraje şi le întind în formă de cruce în iarba din curtea mănăstirii, într-un pastel superb, pe care preotul le va sfinţi.

Măicuţele vor împărţi câte un ou şi o felie de cozonac fiecărui credincios care va participa la slujba de Înviere, scrie Agerpres.