CONCLUZIA ŞOCANTĂ ascunsă în ADN-ul uman! De unde vin OAMENII

Încă de la începutul anilor 2000, specialiștii au atras atenția asupra structurii ADN-ului uman, care pur și simplu a fost împărțită în două categorii. Prima este cea a ADN-ului funcțional, în timp ce cealaltă a fost numită sugestiv “junk ADN”, adică ADN-ul nefolositor.

Inițial s-a crezut că pe structura acestui ADN nefolositor se produc numeroase procese ale ADN-ului funcțional. Acesta a fost motivul principal pentru care structura în cauză a fost considerată de importanță maximă, iar procesele produse pe această structură sunt cruciale pentru funcționarea genomului uman, scrie efemeride.

În acest sens, specialiștii de la Enciclopedia ADN din Statele Unite sugerau în 2012 că 80% din ADN-ul uman deține funcții biochimice importante. Pornind de la aceste “funcții biochimice” numeroși oameni de știință au sugerat că denumirea se întinde pe o scală mult prea largă, iar dacă pe o structură se produc anumite procese nu înseamnă neapărat că ea este cu adevărat importantă.

Studiul în cauză a pornit de la această controversă și a fost semnat de către Gerton Lunter de la Universitatea din Oxford Wellcome Trust Centre de Human Genetics in Marea Britanie și a avut ca scop ca să demonstrează că de fapt peste 90% din ADN-ul uman este inutil.

Au fost studiate numeroase modificări genetice de la anumite animale din ultimii 100 de milioane de ani. Spre surprinderea tuturor cele mai multe dintre viețuitoarele de pe Terra nu au suferit modificări genetice de amploare, ceea ce sugerează că structura lor ADN este una solidă. Atunci când a venit vorba despre om, rezultatele sunt de-a dreptul șocante pentru că numeroase modificări ale ADN-ului uman s-au produs în perioada menționată. Concluzia specialiștilor este una drastică: doar 8,2% din structura ADN-ului uman este cu adevărat funcțională, în timp ce cealaltă parte este chiar nefolositoare.

Această concluzie îi conduce pe specialiști la ideea că omul nu este o ființă chiar atât de evoluată și natura l-a forțat de nenumărate ori să se adapteze schimbărilor. ADN-ul și-a modificat structura de nenumărate ori, dar odată cu aceste modificări majore și-a pierdut din funcționalitate. Este posibil ca omul să nu fi ținut pasul cu procesul evoluției și acesta să fie motivul inadaptării la numite condiții de viață sau chiar să fie un parvenit pe această planetă.