Şefa Curţii Supreme, Cristina Tarcea, judecată de CSM pe tema completelor de 5 judecători

Speţa este cu atât mai importantă cu cât, prin modificările aduse Legilor Justiţiei, preşedintele Iohannis nu mai are un rol în numirea preşedintelui şi vicepreşedinţilor Curţii Supreme, acest rol revenind CSM-ului. Astfel, Secţia pentru judecători a CSM ar putea cere chiar revocarea din funcţie a Cristinei Tarcea, mai ales că judecătoarea Lia Savonea, actualul preşedinte al CSM, a cerut revocarea şefei Curţii Supreme anul trecut pe aceeaşi temă, şi anume formarea completelor de 5.  Pe 19 decembrie, Inspecţia Judiciară anunţa că a exercitat acţiunea disciplinară faţă de preşedintele Instanţei supreme pentru refuzul nejustificat de a îndeplini o îndatorire de serviciu şi pentru nerespectarea dispoziţiilor privind distribuirea aleatorie a cauzelor. Secţia pentru judecători a Consiliului Superior al Magistraturii urmează să decidă răspunderea şefei Curţii Supreme în această cauză.

Inspecţia Judiciară a exercitat acţiunea disciplinară faţă de doamna judecător Iulia Cristina Tarcea, preşedintele Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, pentru refuzul nejustificat de a îndeplini o îndatorire de serviciu şi nerespectarea dispoziţiilor privind distribuirea aleatorie a cauzelor, abateri disciplinare prevăzute de articolul 99 litera f) şi o) din Legea 303/2004", preciza la acea dată Inspecţia Judiciară. Potrivit instituţiei, în privinţa abaterii disciplinare prevăzute de articolului 99 litera f), inspectorii judiciari au reţinut că preşedintele Înaltei Curţi a refuzat nejustificat să îndeplinească îndatoririle de serviciu cu privire la constituirea completurilor de 5 şi de 2 judecători prevăzute la articolul 31 alineatul (1) litera b) şi articolul 32 din Legea 304/2004, modificată şi completată prin Legea 207/2018.  În luna noiembrie, a anului trecut, Lia Savonea, la acea dată preşedintele Curţii de Apel Bucureşti, a cerut Secţiei pentru judecători a CSM să fie demarată procedura revocării şefei Inaltei Curti de Casaţie si Justitie. Motivul invocat era că aceasta a decis sa nu aplice modificarile aduse Legii nr. 304/2004 in legatura cu modul de constituire a completelor de 5 judecători. 

„Consider că demersurile conducerii Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie au fost de natură să vulnerabilizeze dreptul părţilor la un proces echitabil, prin riscul asumat de influenţare a repartizării aleatorii a dosarelor, ceea ce ar trebui să activeze instituţia revocării", scria Lia Savonea în cererea adresată CSM la acea dată. Solicitarea a venit după ce, în luna septembrie, Colegiul de conducere al Curţii Supreme a decis să nu tragă la sorţi noile complete de 5, aşa cum prevedea Legea 303, recent modificată de majoritatea PSD-ALDE. Modificările nu erau însoţite de prevederi tranzitorii cu privire la aplicarea acestora, iar judecătorii instanţei supreme au susţinut că ele intră în vigoare la începutul anului, atunci când, potrivit legii erau trase la sorţi noile complete. Ulterior, Parlamentul şi Guvernul au sesizat Curtea Constituţională pe această speţă, invocând un conflict de natură juridică. În noiembrie 2018, CCR a dat dreptate Legislativului. Decizia judecătorilor CSM nu va fi definitivă, deciziile Consiliului putând fi atacate la Curtea Supremă.