Semnificaţiile reactivării „Guvernului de la Cotroceni”

Care sunt semnificaţiile lansării acestui Raport, în contextul în care, pentru a pregăti lansarea unei strategii prezidenţiale pe Agricultură, preşedintele a absentat de la un eveniment european de anvergură: aderarea Croaţiei la UE? Putem să desprindem cel puţin trei observaţii, pe care încercăm să le explicăm: lansarea de către Traian Băsescu un „program” pe agricultură în paralel cu PDL (1); reactivarea sistemului original de „guvernare” a lui Traian Băsescu, prin intermediul comisiilor prezidenţiale (2); încercarea de a constrânge USL să includă în programul lor de guvernare şi concluzii din Raportul prezidenţial (3).

Dacă preşedintele a renunţat la a se prezenta la un eveniment de o asemenea însemnătate pentru istoria Uniunii Europene, cum este aderarea Croaţiei, pentru a pregăti lansarea unui Raport al unei comisii prezidenţiale care nu are nicio valoare din punct de vedere juridic sau legislativ, teoretic miza ar trebui să fie una pe măsură. Nu este de ignorat importanţa exagerată pe care preşedintele o acordă unui document care este din punct de vedere juridic simbolic şi are o valoare pur consultativă. Se pare că Traian Băsescu încearcă totuşi să dea o aparenţă de valoare juridică Raportului Comisiei prezidenţiale, din moment ce a anunţat că acesta va fi supus dezbaterii publice timp de 30 de zile, asemenea unui proiect de act normativ. Mai mult, Raportul va deveni definitiv, după această dezbatere de 30 de zile, a mai anunţat preşedintele.

Nu putem să nu remarcăm faptul că preşedintele anunţă lansarea unui Raport/strategii pe agricultură la foarte puţin timp după ce PDL a lansat, la rândul său, într-o autodeclarată tentativă de a face opoziţie constructivă, o  strategie asemănătoare. Mai mult sau mai puţin întâmplător, în paralel cu lansarea de către PDL a acestui program (în mai 2013), preşedintele Traian Băsescu participa la un eveniment ce avea acelaşi obiect - Conferinţa Naţională a Agricultorilor 2013 cu tema "Viziunea LAPAR faţă de PAC 2014 - 2020". Din această perspectivă, este alimentată delimitarea preşedintelui de actualul PDL, condus de Vasile Blaga şi asocierea sa cu Mişcarea Populară (1).

După o perioadă de linişte din zona prezidenţială cu privire la lansarea unor mesaje sau documente ce ţin de competenţa executivului, observăm acum o reactivare a sistemului original de „guvernare” a lui Traian Băsescu, prin intermediul comisiilor prezidenţiale. Este vorba despre un sistem inventat de Traian Băsescu în 2006, odată cu lansarea celebrului Raport de condamnare a comunismului, elaborat de o comisie cu aceeaşi valaorea simbolică. Au urmat, din 2006, şi alte Rapoarte ale diverselor Comisii prezidenţiale, ce nu au făcut altceva decât să dubleze politicile publice ale Guvernului. Toate măsurile de anvergură ale guvernării PDL, care aveau menirea de a face parte din aşa-numita reformă a statului au fost precedate de rapoarte ale acestor diverse comisii: Educaţie, Sănătate, revizuirea Constituţiei, Demografie, Patrimoniu etc.

”Sistemul guvernării” de către preşedinte, „prin comisii prezidenţiale” este o invenţie a lui Traian Băsescu, prin care a încercat să îşi fabrice instrumente prin care să îşi poată pune amprenta asupra guvernării, într-un cadru constituţional constrângător, care nu dau preşedintelui prerogative în materie executivă. Şi cât timp în fruntea Guvernului s-a aflat Emil Boc, s-a creat impresia că acest sistem a şi funcţionat, preşedintele Traian Băsescu neratând nicio ocazie să justifice diversele măsuri ale Guvernului Boc, din perspectiva Rapoartelor Comisiei prezidenţiale (exemplul cel mai relevant este Legea Funeriu).

Însă de când USL a preluat guvernarea iar în fruntea Guvernului este Victor Ponta, Traian Băsescu se vede pus în situaţia de a nu se mai putea substitui premierului sau Guvernului, pentru a-şi impune liniile directoare în guvernare.

În acest context, lansarea acestui Raport este şi o încercare a lui Traian Băsescu de a constrânge USL să includă în programul său de guvernare şi concluzii din Raportul prezidenţial (3). În discursul de lansare a Raportului, preşedintele a şi punctat că actualul Guvern va fi constrâns să ţină cont de concluziile documentului, invocând că multe dintre ele sunt răspunsuri la imperativele Politicii Agricole Comune. În acest context, prin lansarea unui Raport propriu pe agricultură (independent de Guvern şi independent de PDL), preşedintele încearcă o reactivare a acestui artificiu al comisiilor proprii, pentru a arăta că are oricând resurse să iasă în faţă ca un preşedinte jucător.