SENATUL a aprobat pensiile militare şi pensiile de serviciu pentru diplomaţi

Deşi iniţial Senatul respinsese propunerea legislativă, senatorii exprimându-se şi din cauza unor erori tehnice împotriva proiectului, prin 4 runde de vot, în urma unei pauze de consultări între liderii grupurilor parlamentare, plenul a acceptat reluarea votului. Votul final a fost 111 voturi ''pentru'', 2 ''împotrivă'' şi 5 abţineri.

Senatorul Titus Corlăţean a precizat că propunerea legislativă reprezintă "un act reparatoriu" pentru membrii personalului diplomatic şi consular.

Propunerea legislativă are ca obiect de reglementare acordarea pensiei de serviciu pentru membrii personalului diplomatic şi consular dacă îndeplinesc condiţiile cumulative de pensionare - vârsta şi stagiul complet de cotizare prevăzute în sistemul public de pensii, precum şi vechime efectivă în diplomaţie de cel puţin 18 ani, respectiv vechimea în activitatea de comerţ exterior şi cooperare economică internaţională.

Plenul Senatului a fost de acord cu raportul Comisiei de muncă, ce a stabilit că membrii corpului diplomatic şi consular al României, cu o vechime de cel puţin 18 ani în MAE, şi personalul încadrat pe funcţii de execuţie să se poată pensiona la cerere şi să poată beneficia la împlinirea vârstei de 60 de ani de pensie de serviciu în cuantum de 80% din salariul de bază brut lunar, la care se adaugă indemnizaţiile şi sporurile avute în ultima lună de activitate.

De asemenea, propunerea legislativă privind acordarea pensiei de serviciu pentru membrii personalului diplomatic şi consular, iniţiată de un grup de deputaţi PSD şi UDMR, a fost adoptată de Senat.

Plenul Senatului a adoptat luni proiectul de lege privind pensiile militare de stat, cu 120 de voturi pentru şi 3 abţineri. Totuşi, Camera Deputaţilor are rol decizional în acest caz.

Proiectul de act normativ, iniţiat de Guvern şi susţinut în plen de premierul interimar Gabriel Oprea, reglementează dreptul la pensii şi alte drepturi sociale pentru militari, poliţişti şi funcţionari publici cu statut special din sistemul administraţiei penitenciare.

Comisia de apărare şi Comisia de muncă au amendat proiectul de lege, plenul însuşindu-şi raportul acestora.

Principala modificare a proiectului prevede că baza de calcul pentru stabilirea pensiilor militare de stat este media tuturor veniturilor brute realizate în 6 luni consecutive, din ultimii 5 ani de activitate, actualizată la data deschiderii dreptului de pensie la alegerea persoanelor. Prin proiectul de lege se revine în principal la regulile care caracterizau sistemul pensiilor militare de stat - pensii de serviciu, pensii de invaliditate şi pensii de urmaş.

Proiectul de act normativ instituie un sistem de pensii militare de stat şi alte drepturi de asigurări sociale din domeniul apărării naţionale, ordinii publice şi securităţii naţionale, stabileşte faptul că plata pensiilor se face din sumele alocate la bugetul de stat prin bugetul MApN, MAI şi SRI. Sistemul de pensii militare nu va mai fi un sistem contributiv, angajatorul nefiind obligat să plătească contribuţia aferentă lui; angajatul va plăti lunar o cotă de contribuţie egală cu cota de contribuţie individuală de asigurări sociale, sumă ce va fi vărsată la bugetul de stat.

Potrivit amendamentului propus de senatorul PSD Şerban Nicolae, adoptat de Comisiile raportoare şi de plen, începând cu anul 2021 cuantumul pensiilor militare de stat se indexează anual cu 100% din rata inflaţiei, la care se adaugă 45% din creşterea reală a câştigului salarial mediu brut, realizat pe anul precedent.