Senatul a încheiat prima sesiune a anului cu 8 parlamentari mai puţin, Camera Deputaţilor - cu 22

Din Camera superioară a Parlamentului fac, astfel, parte 157 de senatori, faţă de 165 la începutul sesiunii şi 176 la începutul legislaturii. În Camera inferioară au mai rămas cu 360 de deputaţi, faţă de 382 la începutul primei sesiuni ordinare a anului. 

*** Senat 

* Şi în această sesiune, grupul PSD, condus de Mihai Fifor, a deţinut cea mai mare pondere în Senat, ajungând să numere 63 de senatori, după înscrierea în PSD a lui Ionel Agrigoroaei, Dan Ioniţă, Ion-Simeon Purec, Lucian Iliescu, Dumitru Bujor, Marin Burlea, Liviu Bumbu şi Florinei Jipa. 

Grupul PNL, condus de Ion Popa, a ajuns să fie constituit din 53 de senatori după demisiile din Parlament ale lui Gheorghe Flutur, Alin Tişe, Ionuţ Elie Zisu şi Doinei Tudor. Primii doi au renunţat la calitatea de senator în favoarea celei de ales local - Gheorghe Flutur a fost ales preşedintele Consiliului Judeţean Suceava şi Alin Tişe - preşedintele Consiliului Judeţean Cluj. Doina Tudor - trimisă în judecată pentru complicitate la luare de mită în dosarul privind favorizarea unei firme de asigurări - a precizat că îşi va demonstra nevinovăţia în faţa Justiţiei şi consideră demisia sa din Parlament "un act de onoare". 

Grupul liberal-conservator ALDE şi-a schimbat, în această sesiune, liderul, după ce senatorul Dumitru Pelican a devenit independent. Noul lider al grupului ALDE, care reuneşte 16 senatori, este Daniel Barbu. Senatorul ALDE Remus-Daniel Niţu a demisionat din Parlament, pentru "a se dedica familiei, afacerilor şi altor acţiuni social-culturale". 

În această sesiune, grupul UDMR din Senat, cu acelaşi lider, Tanczos Barna, a rămas cu numărul minim de senatori - 7 - în urma demisiei lui Pataki Csaba, ales preşedinte al CJ Satu Mare. 

Grupul UNPR, constituit la începutul sesiunii, a fost desfiinţat la sfârşitul acesteia, ca urmare a migrării mai multor senatori, preponderent către PSD. În ultimele două şedinţe de plen ale sesiunii şi-au anunţat demisia din grupul UNPR senatorii: Ion-Simeon Purec, Şerban Mihăilescu, Ioan Iovescu, Dumitru Marcel Bujor, Lucian Iliescu şi Marin Burlea. Dintre aceştia, senatorii Şerban Mihăilescu şi Ioan Iovescu rămân independenţi. De asemenea, foşti senatori UNPR care o perioadă au fost independenţi s-au alăturat grupului PSD: Florina Jipa, Octavian Bumbu şi Ionel Agrigoroaie. 

Dacă în decembrie 2015 erau cinci senatori fără apartenenţă la grupurile parlamentare, acum numărul acestora a ajuns la 18. 

* Conducerea Senatului, în această sesiune, a fost asigurată de preşedintele Călin Popescu-Tăriceanu (ALDE), vicepreşedinţii - Teodor Atanasiu (PNL), Ioan Chelaru (PSD), Augustin Constantin Mitu (PSD), Vasile Nistor (ALDE), secretarii - Ion Simeon Purec (PSD), Ion Rotaru (PSD), Mario Oprea (PNL), Alexandru Pereş (PNL) şi chestorii - Cristian Bodea (PNL), schimbat către sfârşitul sesiunii cu Cristian Rădulescu, Niculae Bădălău (PSD), Neculai Bereanu (PSD) şi Attila Verestoy (UDMR). 

* A fost o sesiune fără nicio moţiune simplă, dar, până în campania electorală, în faţa senatorilor s-au prezentat, în plen, premierul Dacian Cioloş şi la 'Ora ministrului' patru membri ai Guvernului, dintre care ulterior doi au demisionat - ministrul Fondurilor Europene, Aura Răducu, ministrul Sănătăţii, Patriciu Achimaş-Cadariu, şi actualii miniştri Achim Irimescu - Agricultură şi Dan Costescu - Transporturi. 

* Senatul i-a numit în această sesiune pe Marian Enache judecător la Curtea Constituţională, pe Norel Popescu în funcţia de membru al Consiliului Superior al Magistraturii, pe Valerica Secoşan şi Paul Chioveanu ca membri titulari în Consiliul Naţional de Integritate. 

* Senatul a aprobat, în această sesiune, trei cereri ale justiţiei şi a respins una. Senatorii au dat curs solicitărilor pentru: Gabriel Oprea, o dată în legătură cu săvârşirea a două infracţiuni de abuz în serviciu şi a doua oară pentru acuzaţiile din dosarul în care sunt cercetaţi foşti şefi ai DIPI; şi pentru încuviinţarea reţinerii şi arestării preventive a Doinei Tudor, acuzată de complicitate la luare de mită. Pe de altă parte, în iunie, senatorii respins cererea privind începerea urmăririi penale a lui Titus Corlăţean în dosarul 'Vot Diaspora 2014'. 

* Programul legislativ al Senatului a inclus adoptarea de acte normative, printre care se numără Legea dării în plată, ca urmare a cererii de reexaminare trimisă Parlamentului de preşedintele Klaus Iohannis. Acest proiect prevede darea în plată a unor imobile în vederea stingerii obligaţiilor asumate prin credite. Ulterior, proiectul a fost adoptat şi de Camera Deputaţilor, iar preşedintele a promulgat Legea dării în plată pe 28 aprilie. 

Un alt proiect adoptat de Senat a fost modificarea Legii 334/2006 privind finanţarea activităţii partidelor politice şi a campaniilor electorale, astfel încât conturile bancare pentru campania electorală să nu fie supuse executării silite. 

Senatul a mai decis ca militarii, poliţiştii şi funcţionarii publici cu statut special, cu vechime de cel puţin 25 de ani, să beneficieze, la împlinirea vârstei prevăzute de lege, de pensie de serviciu în cuantum de 80% din salariu, precum şi plafonarea pensiei la cuantumul de 100% din baza de calcul. Senatorii au modificat astfel OUG nr. 57/2015 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice în anul 2016. 

De asemenea, Senatul a majorat, prin modificarea Legii 210/1999, concediul paternal de la 10 la 15 zile pentru taţii care au obţinut atestatul de absolvire a cursului de puericultură. 

Senatul a decis majorarea cu 100% a ajutorului social acordat persoanelor singure, care provin din sistemul de protecţie socială, până la vârsta de 26 de ani, şi, în cazul în care aceste persoane sunt fără domiciliu sau reşedinţă şi fără locuinţă, majorarea este de 200%. 

Alte propuneri legislative adoptate de Senat vizează reducerea cotei contribuţiei de asigurări sociale cu 5 puncte procentuale - 2 puncte la angajator şi 3 la angajat şi pensiile speciale pentru aleşii locali. Potrivit prevederilor adoptate, aleşii locali vor primi pensii speciale după un mandat întreg. Această lege va intra în vigoare din ianuarie 2017, iar banii pentru pensiile aleşilor locali vor fi acordaţi de la bugetele locale. Guvernul a contestat legea la Curtea Constituţională. 

Unele acte normative au fost adoptate tacit de Senat. Printre ele, propunerea legislativă a PNL care prevede alegerea primarilor în două tururi de scrutin, ordonanţa privind interceptările şi cea referitoare la lansarea subscripţiei publice naţionale pentru achiziţionarea operei lui Constantin Brâncuşi "Cuminţenia Pământului". 

*** Camera Deputaţilor 

* În 2016 au fost înregistrate la Camera Deputaţilor 304 de proiecte de lege, din care 121 nu au intrat în procesul legislativ. Un număr de 122 de proiecte au fost promulgate de şeful statului. Deputaţii au respins în cele cele cinci luni ale sesiunii 181 proiecte de lege, iar comisiile de specialitate au pe agendă 519 de proiecte de acte normative. 

Deputaţii au rămas, în această sesiune, fără preşedinte, după ce Valeriu Zgonea a pierdut sprijinul politic din partea grupului parlamentar al PSD, devenind neafiliat. 

Printre principalele proiecte aprobate de deputaţi în sesiunea februarie-iunie se numără indemnizaţiile pentru mame sau cel privind comercializarea produselor alimentare, prin care marile magazine vor rămâne deschise şi în weekend, dar vor trebui să comercializeze minimum 51% produse achiziţionate pe un "lanţ scurt de aprovizionare". 

* Camera Deputaţilor a avut un nou grup parlamentar în această sesiune - Grupul Progresist. 

Grupul parlamentar al PSD a fost condus în această sesiune de Florin Pâslaru şi a deţinut cel mai mare număr de membri - 131. În această sesiune s-au înscris în grup Eugen Nicolicea, Marian Avram, Tudor Ciuhodaru, Liviu Codîrlă, Petru Dalcă, Adrian Diaconu, Daniel Geantă, Florin Gheorghe, Liliana Mincă, Ion Pârgaru, Silviu Petrea, Romeo Rădulescu, Radu Stroe. 

Grupul PNL cuprinde în prezent 113 membri, după ce pe parcursul sesiunii mai mulţi aleşi de la alte formaţiuni şi independenţi s-au alăturat liberalilor. Printre cei care au aderat au fost Marin Anton, Constantin Galan, Vlad Marcoci, Sorin Teju. 

UNPR şi-a făcut grup nou în această sesiune şi a fost condus de Ion Răducanu. Numărul progresiştilor, care s-au rupt de grupul parlamentar al PSD, a ajuns la 27. 

Grupul parlamentar ALDE, condus de Bogdan Ciucă, a rămas cu 23 de membri, faţă de 26 la începutul sesiunii. Deputaţii minorităţilor, 17 la număr, au fost conduşi de Varujan Pambuccian, iar UDMR a rămas în 16 oameni după ce Kereskenyi Gabor a câştigat un post în administraţia locală. Liderul grupului a fost, în această sesiune, Mate Andras-Levente. 

În Camera inferioară au activat în sesiunea februarie-iunie şi 33 de deputaţi neafiliaţi, printre ei şi Valeriu Zgonea. 

* Mai multe locuri de deputat au devenit vacante 

17 deputaţi au demisionat după ce au câştigat mandate de aleşi locali şi au ales să activeze în administraţie. 

Cei 17 deputaţi care au demisionat din Parlament sunt: Emil Moţ, Daniel Florea, Laurenţiu Nistor, Daniel Tudorache, Viorel Marian Dragomir, Petru Sorin Marica, Virgil Delureanu, Vasile Iliuţă, Claudia Boghicevici, Gheorghe Roman, Cornel Răzmeriţă, Toader Dima, Cosmin Necula, Mircia Muntean, Mihai Donţu, Kereskenyi Gabor, Ioana Dumitru. 

Deputatul PSD Ion Stan şi-a depus în această sesiune cererea de demisie din Parlament. 

Ion Stan a fost condamnat definitiv, pe 25 ianuarie, de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie la doi ani închisoare cu executare pentru săvârşirea infracţiunii de trafic de influenţă, el fiind acuzat că a primit bani în timpul campaniei electorale din 2012 de la oameni de afaceri în schimbul înlesnirii câştigării unor contracte cu statul. 

Deputatul neafiliat Marian Enache, ales în funcţia de judecător la Curtea Constituţională, a anunţat că demisionează din Parlament. 

Camera a vacantat postul de deputat deţinut de social-democratul Constantin Adăscăliţei. Agenţia Naţională de Integritate a cerut în luna mai a anului 2015 revocarea din funcţie a deputatului Adăscăliţei deoarece Instanţa supremă a decis definitiv că a fost în incompatibilitate în perioada în care a avut funcţia de consilier local la Iaşi. 

Deputaţii au vacantat în luna martie şi postul de deputat deţinut de Florin Popescu, care a demisionat din Parlament. El a motivat că nu a vrut să aducă un prejudiciu de imagine acestui for, în condiţiile în care, în decembrie anul trecut, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie l-a condamnat în dosarul în care a fost acuzat că a cerut zeci de tone de pui grill pe care le-a distribuit în scop electoral la alegerile locale din 2012. 

În această sesiune, deputaţii au pierdut şi un coleg social-democrat - Neculai Răţoi, care a murit pe 25 aprilie. Neculai Răţoi a fost deputat de Iaşi şi avea 77 de ani. El suferea de diabet, iar în 2015 fusese diagnosticat cu o altă boală gravă. 

* Valeriu Zgonea a pierdut, în această sesiune, funcţia de preşedinte al Camerei 

Plenul a luat act în luna iunie de încetarea de drept a calităţii de preşedinte al acestui for şi de membru în Biroul permanent a lui Valeriu Zgonea, ca urmare a pierderii sprijinului politic din partea grupului parlamentar al PSD. Plenul a adoptat, de asemenea, şi proiectul de hotărâre privind vacantarea postului de preşedinte al Camerei. În locul lui Valeriu Zgonea, social-democratul Florin Iordache a fost desemnat să exercite, interimar, atribuţiile şefului Camerei. 

Zgonea a contestat, fără succes, la Curtea Constituţională modificarea Regulamentului forului, care, în opinia sa, a fost făcută ilegal. El a fost exclus la sfârşitul lunii aprilie din PSD, pentru că a fost singurul care a sugerat că Liviu Dragnea trebuie să se retragă după condamnarea definitivă cu suspendare în dosarul "Referendumul". 

* Camera Deputaţilor a luat în discuţie şi a supus la vot, în această sesiune, mai multe cereri de reţinere sau arestare 

Plenul a respins în luna februarie cererea DNA pentru încuviinţarea reţinerii şi arestării deputatului Mădălin Voicu, în schimb a admis cererea procurorilor pentru încuviinţarea reţinerii şi arestării preventive a lui Nicolae Păun. 

Mădălin Voicu a fost acuzat de trafic de influenţă, fals în declaraţii şi spălare de bani, toate în formă continuată. 

Nicolae Păun, preşedinte al Asociaţiei Partida Romilor ''Pro Europa'', a fost acuzat de folosire sau prezentarea cu rea-credinţă de documente ori declaraţii false, inexacte sau incomplete, având ca rezultat obţinerea pe nedrept de fonduri europene, schimbare, fără respectarea prevederilor legale, a destinaţiei fondurilor europene, deturnare de fonduri, spălare a banilor, efectuare de operaţiuni financiare, ca acte de comerţ, incompatibile cu funcţia, atribuţia sau însărcinarea pe care o îndeplineşte o persoană ori încheierea de tranzacţii financiare, în scopul obţinerii pentru sine sau pentru altul de bani, bunuri ori alte foloase necuvenite, cumpărare de influenţă, influenţare a declaraţiilor, toate în formă continuată. 

O altă cerere venită din partea procurorilor a fost şi cea în cazul lui Sebastian Ghiţ, plenul Camerei respingând cererile DNA pentru încuviinţarea reţinerii şi arestării deputatului PSD. Deputatul a fost acuzat de DNA de dare de mită, folosire de informaţii care nu sunt destinate publicităţii ori permiterea accesului unor persoane neautorizate la aceste informaţii, şantaj, cumpărare de influenţă şi conducerea unui vehicul fără permis de conducere. 

De asemenea, plenul Camerei a respins o cerere a DNA privind încuviinţarea arestării preventive a social-democratului Cristian Rizea, însă a încuviinţat reţinerea acestuia. În plen, Cristian Rizea a declarat că este în plin proces de adopţie a unui copil, care se va finaliza în noiembrie, şi le-a spus colegilor săi că îi lasă pe ei să decidă dacă fiul său "va avea o familie". Rizea a fost acuzat de trafic de influenţă, spălarea banilor, în formă continuată, şi influenţarea declaraţiilor, potrivit DNA. 

* Deputaţii au iniţiat în această sesiune două moţiuni simple, dintre care una a fost adoptată 

Prima dintre ele, intitulată "Drepturile omului nu sunt un lux", a fost iniţiată de ALDE şi adresată ministrului Justiţiei. Dezbaterile au avut loc într-o sală de plen aproape goală. 

Semnatarii, 53 de deputaţi de la PSD, UNPR, ALDE, UDMR, neafiliaţi, spuneau că textul moţiunii se bazează pe o afirmaţie a ministrului Justiţiei, Raluca Prună, potrivit căreia "OUG nr. 6 din 11 martie 2016 nu restrânge drepturi şi libertăţi, ci tocmai le face efective. Cu o urmărire penală şi o combatere a infracţionalităţii slabe, discuţia despre drepturi e un lux teoretic". 

Plenul a respins moţiunea. 

Cea de-a doua a fost îndreptată împotriva ministrului Agriculturii, Achim Irimescu, şi s-a numit "Cel mai mare dezastru în agricultura românească din perioada post-decembristă". Moţiunea a fost iniţiată de PSD şi ALDE şi a fost adoptată de plenul Camerei Deputaţilor. 

* Deputaţii au adoptat de două ori opt proiecte legislative 

Plenul Camerei Deputaţilor a adoptat de două ori opt proiecte legislative care s-au aflat pe ordinea de zi şi care fusese votate şi cu o săptămână înainte, după ce Biroul permanent decisese că votul iniţial, prin sistem electronic cu cartele, a fost viciat. 

Printre cele opt proiecte s-a aflat şi cel privind promovarea demnităţii umane, iniţiat de Liviu Dragnea, pe care grupul PSD a preferat să-l retrimită la Comisia juridică pentru trei săptămâni. 

O decizie foarte importantă luată de plenul Camerei a fost ca votul electronic să fie suspendat în şedinţele de plen şi înlocuit cu votul deschis, prin ridicare de mână, iniţial timp de o săptămână, după care s-a prelungit până la sfârşitul sesiunii. 

Modalitatea de vot a fost înlocuită după ce grupul parlamentar al PSD de la Camera Deputaţilor a reclamat o serie de neconcordanţe între sistemul de vot electronic cu cartele şi regulament. 

* Deputaţii au simplificat procedura adopţiei şi au eliminat plafonul maxim al indemnizaţiei lunare pentru creşterea copilului 

Printre proiectele de lege aprobate în această sesiune de Camera Deputaţilor s-au numărat cel pentru modificarea şi completarea Legii 273/2004 privind adopţia, care prevede simplificarea procedurilor, dar şi un concediu de maximum un an pentru acomodarea între părinte şi copil. 

De asemenea, a fost eliminat plafonul maxim al indemnizaţiei lunare pentru creşterea copilului şi s-a stabilit că indemnizaţia va fi acordată până când copilul împlineşte doi ani. 

Persoanele care timp de doi ani au realizat minim 12 luni venituri supuse impozitului beneficiază de concediu pentru creşterea copilului timp de doi ani şi timp de trei ani pentru copilul cu handicap. 

În iniţiativa legislativă se mai prevede că indemnizaţia lunară pentru creşterea copilului este de 85% din media veniturilor nete realizate pe ultimele 12 luni lucrate din ultimii doi ani, anterior datei naşterii copilului. 

* Un alt proiect important aprobat de deputaţi a fost şi cel al dării în plată, în urma cererii de reexaminare a preşedintelui Klaus Iohannis. 

Cele mai importante modificări vizează eliminarea din proiectul de lege privind darea în plată a programului "Prima Casă" şi ridicarea plafonului celor cu credite de nevoi personale cu ipotecă la 250.000 de euro. O altă modificare prevede că legea se aplică şi în cazul persoanelor care au fost executate silit. 

Legea dării în plată stipulează că persoanele cu credite de locuinţe îşi pot ceda bunurile ipotecate către bănci dacă sunt în incapacitate de plată a ratelor împrumuturilor. 

* Deputaţii au mai aprobat pachetul de legi privind achiziţiile publice, dar şi proiectul de lege privind comercializarea produselor alimentare, potrivit căruia magazinele mari vor fi obligate să se aprovizioneze cu produse alimentare pe lanţul scurt, iar supermarketurile vor funcţiona în continuare şi în weekend. 

* Plenul Camerei Deputaţilor a adoptat, de asemenea, proiectul de hotărâre privind modificarea Regulamentului, prin care preşedintele forului legislativ îşi poate pierde funcţia mai uşor. Potrivit proiectului, preşedintele Camerei Deputaţilor poate fi revocat "în caz de pierdere a calităţii de membru al grupului parlamentar căruia îi aparţine funcţia şi care l-a propus pentru aceasta, la data precizată de deputat sau de liderul grupului respectiv, după caz, şi în caz de pierdere a sprijinului politic la data informării plenului Camerei despre încetarea de drept a calităţii de membru al Biroului permanent''.