Situația romilor – Damian Drăghici pune punctul pe I

Problema spinoasă a romilor este dezbătută temeinic în toată Europa, acasă însă subiectul este efemer. La ultimul recensământ, numărul celor care s-au declarat romi a fost de 619.000 persoane (3,2%). Numărul neoficial al persoanelor de etnie romă din România variază de la un 3 milioane (Banca Mondială) la 1,5 milioane (Comisia Europeană), potrivit profesorului Ciprian Necula, directorul campaniei de comunicare SPER (Stop Prejudecăţilor despre Etnia Rromilor). La 1,5 milioane se oprește şi profesorul Marian Preda, actualul lider al Mișcării Populare, care a realizat un studiu pe acestă temă în 1998. Mădălin Voicu, arată că, potrivit datelor pe care le deţine din surse oficiale ale MI şi UE, etnia romă se înscrie astăzi "pe o plajă între 700.000 la 1,3 milioane de persoane, numai în România, fără migraţie, categorie care numără şi ea aproximativ 700.000". În consecinţă, spune deputatul PSD, numărul romilor din ţara noastră se ridică undeva la 2 milioane, un milion în ţară şi un alt milion, mobil, care pleacă pentru diverse perioade de timp din ţară.

Un lucru este cert - comunitatea romă reprezintă un bazin electoral însemnat și atrăgător pentru politicienii români. Președintele Traian Băsescu n-a ezitat să speculeze acest lucru. Șeful statului a participat mult timp la festivalul romilor de la Costești, unde a pozat alaturi de romii veniți cu căruțele 4X4 “made in Germany” și îmbrăcați de Armani. O “mangleală”, ar exclama Marian Vanghelie, capcana este evident întinsă majoritarilor români, ale căror voturi le vâna Băsescu. Exercițiul de imagine face parte din seria “Băsescu la supermarket”, „la restaurant” sau „la volanul Daciei Logan”. Nu l-am observat pe Traian Băsescu lângă romii excluși de pe piața muncii, care trăiesc în condiții insalubre, fără curent electric sau analfabeți. Prejudecățile șefului statului față de etnia romă au ieșit la lumină de mai multe ori. Un singur exemplu: “Mulți dintre romi trăiesc, în mod tradițional, din ce fură.” Mezina familiei prezidențiale este interesată la rândul ei, de soarta romilor. Prezentă la Congresul Organizaţiei Internaţionale a Romilor de la Sibiu, Elena Băsescu a criticat și ea strategia făcută în 2011, culmea, în timpul guvernului Boc. EBa a epatat prin faptul că susţine propunerea autointitulatului rege al romilor, Florin Cioabă, de introducere a unor legitimaţii speciale pentru toţi romii din Europa, în aşa fel încât aceştia să facă dovada ţării de unde provin. Pentru câteva secunde am avut în minte numerele tatuate pe antebrațele deținuților romi și evrei. Italienii au încercat ceva asemănător în 2009 - amprentarea tuturor romilor. La vremea respectivă, reprezentanți ai Consiliului Europei și ai Comisiei Europene au subliniat că măsura anunțată de guvernul Berlusconi este în mod cert una discriminatorie și contrară legislației europene.

În Europa s-au căutat mai multe variante de a ajuta comunitățile de romi. Philippe Gustin, Ambasadorul Franței la București, a anunțat de curând că soluţia găsită de Hexagon pentru romi - de a le da o sumă de bani pentru a reveni în ţara de origine - nu va rezolva niciodată problema și că această măsură a fost stopată la începutul anului. Modelul spaniol este singurul care a dat roade și acesta reprezintă, pe scurt, accesul romilor la educație și implicarea lor în viața culturală. În educație se pot implementa câteva soluții care nu necesită mari eforturi materiale: desfășurarea de activități de informare a părinților romi privind importanța frecventării școlii; implicarea comunităților locale prin sprijinirea copiilor care nu pot frecventa școala din motive financiare; inițierea unor activități din perspectiva interculturalității, în scopul familiarizării cu patrimoniul folcloric al romilor, dar și al comunicării moderne. Ca o paranteză, procesul de segrerare etnică se constată la nivelul școlilor care au elevi majoritari romi. Conform datelor statistice, aceste școli sunt sistematic mai puțin dotate.

În ceea ce privește implicarea culturală, cifrele sunt elecvonte. La ultimele alocări de fonduri, Ministerul Culturii a sprijinit cinci proiecte din Programul Cultura 2007-2013, niciunul însă referitor la cultura romilor.

Pe piața muncii lucrurile stau la fel de prost - un rom din trei este şomer, arată un raport făcut de organizaţiile care apără drepturile omului. Rezultatul? - este costisitor din punct de vedere economic că un număr semnificativ de tineri romi sunt inactivi pe piața muncii.

Cum putem ajuta la integrarea lor în societate? Răspunsul îl vom găsi la capătul unui drum lung și anevoios. Din nefericire pentru ei, romii sunt divizaţi şi conduşi de personaje ciudate, însă o elită de intelectuali tineri s-a ridicat din rândurile comunităţii şi încet-încet îşi face auzită vocea. Politicienii români n-ar face rău dacă i-ar asculta.