Sondaj: 5,4% din adolescenţii români se droghează

"În rândul adolescenţilor consumatori de droguri, aproape toţi cei intervievaţi au declarat că au consumat alcool şi tutun cel puţin o dată în viaţă", a afirmat reprezentantul UNICEF în România, Sandie Blanchet, cu ocazia lansării studiului. Blanchet a arătat, la o conferinţă de presă, că 14 ani este vârsta de iniţiere în consumul de alcool, tutun şi droguri, iar în rândul consumatorilor de droguri vârsta medie de iniţiere variază între 11 şi 15 ani.

"Adolescenţii sunt o resursă, nu o problemă, dar ei sunt pierduţi între politicile destinate copiilor şi tinerilor. Acest studiu este o premieră pentru România şi arată că adolescenţa este o vârstă cu nevoi încă necunoscute şi nesoluţionate în totalitate. Există categorii de adolescenţi cu un grad mai mare de şi mă refer la cei cu dizabilităţi proveniţi din comunitatea romă, cei instituţionalizaţi, dependenţii de droguri", a mai spus Blanchet.

Studiul lansat marţi mai arată că vârsta medie la care adolescenţii au avut prima relaţie sexuală este de 15 ani şi jumătate. În cazul romilor acest lucru s-a întâmplat la 14 ani. În rândul adolescenţilor consumatori de droguri relaţia sexuală a început la o vârstă medie de 13 ani şi jumătate.

Prezent la conferinţa de lansare a studiului, ministrul Tineretului şi Sportului, Nicolae Bănicioiu, a dat câteva soluţii pentru diminuarea unor astfel de probleme: mai multe ore de educaţie fizică la şcoală şi în particular, cât şi introducerea unor ore obligatorii de educaţie sanitară în şcoli şi licee.

"Susţin demersul şi implicarea UNICEF în ceea ce priveşte problemele pe care le au adolescenţii. (...) Acest studiu este o formă benefică pentru a consulta activitatea adolescenţilor şi suntem onoraţi şi bucuroşi că beneficiem de expertiza lor", a spus Bănicioiu.

UNICEF discută cu reprezentanţii Ministerului Educaţiei pentru a preveni abandonul în comunitatea romă şi cu Ministerul Tineretului şi Sportului în vederea dezvoltării unor centre pentru tineret, a mai spus reprezentantul UNICEF, subliniind că există în prezent mai multe bariere în accesarea serviciilor dedicate tinerilor: rigiditate, birocraţie, costuri, lipsă de confidenţialitate.

În raportul final al studiului se recomandă dezvoltarea educaţiei pentru sănătate, mai ales în şcoală, alocarea de resurse pentru intervenţii în vederea atenuării riscurilor colaterale ale consumului de droguri, sexului comercial şi ale altor conduite nesănătoase.

Datele Institutului de Statistică arată că în România trăiesc peste două milioane de adolescenţi (9,43% din populaţia ţării) cu vârste cuprinse între 10 şi 18 ani. Cei mai mulţi sunt băieţi (51,22%).