Sondaj: 6 din 10 părinţi consideră că şcoala ar trebui să înceapă în sistem clasic
În actualul context al epidemiei de coronavirus şi a regulilor impuse pentru prevenirea cu virusul COVID-19, începerea anului şcolar scoate în evidenţă cât de aglomerate sunt unele unităţi de învăţământ, mai ales din sudul ţării, mulţi profesori şi chiar copiii nefiind pregătiţi pentru şcoala online. În ciuda acestor condiţii, cei mai mulţi părinţi îşi doresc redeschiderea şcolilor şi participarea fizică a elevilor la cursuri, chiar dacă sunt conştienţi că nu se va păstra distanţarea fizică.
Un studiu realizat de IRES scoate în evidenţă că, în momentul de faţă, pentru părinţi prioritatea zero o reprezintă sănătatea copiilor.
În condiţiile acestei pandemii, 8 din 10 părinţi ai elevilor din învăţământului preuniversitar din România doresc să fie implicaţi direct în decizia participării fizice a copilului la şcoală pentru a se asigură că iau cea mai bună decizie în ce priveşte viitorul copiilor şi al famiilor lor.
40% dintre elevi învaţă în şcoli supraaglomerate, în două sau mai multe schimburi, o piedică importantă în realizarea distanţării fizice şi respectării normelor sanitare. Jumătatea dintre părinţii intervievaţi sunt constienţi că elevii vor avea probleme în respectarea noilor reguli pentru prevenirea bolii şi conştientizează că profesorii nu au pârghiile necesare impunerii acestora.
Două treimi dintre părinţi agreează începerea şcolii în format clasic, chiar dacă vierul nu a fost complet eliminat. Aceştia provin din Transilvania şi Banat, zone cu infrastructură şcolară mai bună decât în alte reliuni şi în care copiii învaţă, cu preponderenţă într-un schimb. Cei mai mulţi părinţi din sudul ţării îţi doresc reluarea cursurilor în format hibrid sau online.
6 din 10 părinţi consideră că şcoala ar trebui să înceapă în sistem clasic, din 14 septembrie, cu toţi elevii în clase, un sfert ar prefera sistemul hibrid şi doar 14% ar opta pentru şcoala online. Părinţii care optează pentru şcoala în format clasic sunt, în proporţii mai ridicate, cei care locuiesc în mediul rural. Favorabilii sistemului sunt, în proporţii mai ridicate, părinţii liceenilor din mediul urban, iar sistemul online este preferat de către părinţii din sudul ţării.
15% dintre părinții din România declară că lipsa unei conexiuni de internet (lipsa totală sau cu o calitate corespunzătoare) nu le permite copiilor lor să facă școală online. Acești copii se află cu preponderență în mediul rural. Este vorba de aproximativ 450.000 de elevi care nu au acces la școală online, din cauza limitelor conexiunii sau a lipsei acesteia.
Familiile din urban sunt mai dotate când vine vorba de dispozitive (desktop sau laptop) care pot fi folosite pentru școala online. Majoritatea părinților din mediul rural au un telefon inteligent care poate fi folosit pentru școala online, dar aceasta nu înseamnă că au pentru fiecare copil din familie.
Mai mult de un sfert (28%) dintre părinți declară că dispozitivele pe care le dețin nu sunt suficiente ca număr, disponibilitate și funcționalitate pentru școala online, deficitul cel mai mare fiind înregistrat în mediul rural.
Dintre părinții care declară că nu au dispozitive pentru școala online, doar 40% plănuiesc să achiziționeze unul, iar 7 din 10 așteaptă să primească un astfel de echipament din partea statului.
Ruptura dintre ceea ce învață elevii la școală și realitatea în care trăiesc este un aspect sesizat către părinții care au participat la sondaj: aproape jumătate sunt de părere că materia de la școală nu mai este adaptată realității curente, iar peste o treime consideră că programa școlară nu răspunde intereselor de studiu ale elevilor.
În opinia părinților, copiii lor ar trebuie să petreacă, în medie, 5 ore pe zi la școală.
Dacă este vorba de cursurile on-line, media timpului maxim recomandat este de 3,5h pe zi. 2,5h pe zi ar fi media timpului maxim dedicat temelor pentru acasă.