SONDAJ. Care este cea mai mare SPAIMĂ a românilor dacă s-ar întâmpla ACUM

Pe primul loc în clasamentul temerilor se situează creşterea preţurilor, 24,5% dintre români indicând această îngrijorare. De remarcat că, deşi se află pe prima poziţie în ierarhia temerilor, ponderea românilor care se arată preocupaţi de creşterea preţurilor este semnificativ redusă raportat la cercetările anterioare. 29,5% erau îngrijorați în iulie 2013 şi 25,5% în februarie 2014. Chiar dacă scăderea nu este una masivă, mai importantă este tendinţa care se consemnează. Trendul este de altfel justificat, dacă ţinem cont că măsurile Cabinetului Ponta au produs – fie direct, fie indirect – o scădere a preţurilor pe mai multe paliere.

Următoarele două temeri indicate de români sunt pierderea locului de muncă, cu 22,7% dintre răspunsuri (faţă de 28,6% în iulie 2013) şi diminuarea veniturilor, cu 16% dintre răspunsuri (comparativ cu 15,3% în iulie 2013). Şi aceste două îngrijorări se regăsesc în aceeaşi ordine în clasamentul temerilor precum în sondajele anterioare.

Cea mai spectaculoasă creştere în ierarhia surselor de îngrijorare ale românilor este consemnată în dreptul itemului “posibilitatea unui conflict/război în zonă”. Dacă în iulie 2013 doar 1,4% dintre români indicau o îngrijorare în această direcţie, în februarie 2014 teama de un război în regiune era împărtăşită de 4,1% dintre români. În mai 2014, nu mai puţin de 9,9% dintre respondenţi se arătau îngrijoraţi de perspectiva unui conflict armat la graniţele României.

Creşterea substanţială a temerilor privind un război în regiune trebuie pusă în mod evident în corelaţie cu escaladarea tensiunilor ruso-ucrainene din ultimele luni. Chiar dacă în contextul alegerii noului preşedinte al Ucrainei, Kremlinul pare a se fi repliat uşor, această evoluţie nu este încă de natură să calmeze spiritele, ţinând cont de caracterul imprevizibil al politicii externe a Federaţiei Ruse.

În plus, este foarte probabil ca tensiunile în regiunea Mării Negre să se menţină şi în următoarele luni, mai ales că, odată cu apropierea sezonului rece, discuţia privind importurile de gaze din Federaţia Rusă se va reactiva într-un registru mult mai grav. Prin urmare, conflictul din Ucraina va avea reverberaţii puternice şi în campania electorală din România pentru alegerile prezidenţiale de la finalul anului.

Cu alte cuvinte, viitorii candidaţi la preşedinţia României, dacă vor dori să obţină votul românilor, vor fi obligaţi să îşi adecveze discursul şi soluţiile nu doar la temele clasice de agendă internă, ci să ofere răspunsuri credibile privind soluţiile pe care le are România în faţa ameninţărilor la propria securitate, prin prisma conflictului ruso-ucrainean.