Sondaj: doar 39% dintre români s-ar prezenta la urne în toamnă pentru modificarea Constituţiei

| 07 aug, 2013

Dacă în toamnă vor fi chemaţi la urne pentru modificarea Constituţiei, 38,8% dintre români afirmă că sigur se vor prezenta, adică mai puţin comparativ cu scorurile înregistrate în aprilie (40,8%) sau martie (43%), conform unui sondaj Inscop Research.

Sondajul realizat de Inscop Research arată că a crescut numărul indecişilor cu privire la modificarea Constituţiei, deşi gradul de informare a cetăţenilor a crescut în ultima perioadă. 40,7% dintre respondenţi sunt indecişi (în aprilie procentul era 31,9%, iar în martie 28,7%), se arată în comunicatul de presă.

De asemenea, 9,9% sunt siguri că nu vor participa la vot (în aprilie 10,4%, în martie 8,6%), în timp ce 5,3% au ales răspunsul "actuala Constituţie nu trebuie schimbată" (în aprilie 6,4%, în martie 7,2%). Non-răspunsuri în proporţie tot de 5,3%, faţă de 10,6% în aprilie şi 12,5% în martie, ceea ce arată că gradul de informare a cetăţenilor faţă de subiect a crescut comparativ cu măsurătorile precedente", relevă cercetarea.

În ceea ce priveşte scăderea pragului de validare a referendumului de la 50 la 30%, potrivit sondajului 31,4% dintre români o consideră o măsură bună care deblochează deciziile, 43,7% o văd ca pe o măsură negativă care afectează democraţia, iar 24,9% au ales varianta nu ştiu/nu răspund.

Chestionaţi cu privire la forma unicamerală sau bicamerală sub care Parlamentul ar trebui să funcţioneze, cei intervievaţi au răspuns în proporţie de 41,7% că vor legislativ bicameral, considerând că astfel "se evită deciziile abuzive printr-un control mai bun' şi în proporţie de 40,3% că vor un legislativ unicameral 'în care deciziile se iau mai repede". La această întrebare 18% dintre cei chestionaţi au ales să nu răspundă.

Directorul INSCOP, analistul politic Remus Ştefureac, citat în comunicat, a punctat că, prin comparaţie cu rezultatele referendumului din 2009, când opţiunea pentru Parlament unicameral era dominantă, dar şi în contextul în care referendumul a atins în paralel problema foarte populară a scăderii numărului de parlamentari, rezultatele măsurate de sondaj exclusiv pe problema numărului de Camere sunt mult mai echilibrate.

Explicaţia pe care o oferă analistul politic este aceea că distribuţia opiniilor pe acest subiect este influenţată de opţiunile politice şi poziţionarea actorilor politici principali, "în condiţiile în care o parte importantă din adepţii Parlamentului bicameral sunt susţinători USL".

"În plus, referendumul s-a bazat pe votul celor care s-au prezentat la urne, în timp ce sondajul măsoară statistic, opiniile întregii populaţii cu drept de vot", a adăugat el, potrivit comunicatului de presă.

Un alt aspect vizat de sondajul realizat de INSCOP priveşte atribuţiile Parlamentului în raport cu celelalte puteri ale statului, la acest capitol 18% dintre respondenţi considerând că acestea ar trebui să scadă (21,5% exprimau acest punct de vedere în aprilie), 40,5% să rămână la fel (40,4% exprimau acest punct de vedere în aprilie), 33,2% să crească (20,1% exprimau acest punct de vedere în aprilie). Nu ştiu sau nu răspund 8,3% dintre cei chestionaţi, faţă de 18,1% în aprilie.

"Pentru funcţia prezidenţială, 23,1% cred că atribuţiile ar trebui să scadă (comparativ cu 22,2% care credeau acest lucru în aprilie), 40% să rămână la fel (comparativ cu 37% care credeau acest lucru în aprilie), 29,8% să crească (comparativ cu 22,5% care credeau acest lucru în aprilie). Non-răspunsuri 7% în iulie, faţă de 18,3% în aprilie. În ceea ce priveşte atribuţiile Guvernului, 12,4% cred că ar trebui scăzute, 42,5% să nu se schimbe, 36,7% să crească. Nu ştiu sau nu răspund 8,5%", mai arată cifrele.

Sondajul a fost realizat de INSCOP Research la comanda cotidianului Adevărul în perioada 12-21 iulie 2013.

loading...

Ştirile orei

ECONOMICA.NET

DAILYBUSINESS.RO

STIRIDESPORT.RO

ROMANIATV.NET

Comentarii
Adauga un comentariu nou
COMENTARIU NOU
Login
Autorul este singurul responsabil pentru comentariile postate pe acest site si isi asuma in intregime consecintele legale, implicit eventualele prejudicii cauzate, in cazul unor actiuni legale impotriva celor afirmate.

ARTICOLE PE ACEEAŞI TEMĂ