Sondaj INSCOP: Ce aleg românii între democraţie şi comunism

Totodată, cercetarea relevă că, dintre preşedinţii post-decembrişti, cel despre care românii afirmă că a făcut cele mai multe lucruri bune pentru ţară este Traian Băsescu.

Astfel, la întrebarea 'Dacă aţi avea posibilitatea să alegeţi acum între comunism (regim politic autoritar cu economie planificată controlată de stat) aşa cum era înainte de 1989 şi democraţie (regim democratic cu economie liberă, de piaţă), dvs. ce aţi alege?', 80,9% dintre români au răspuns că preferă democraţia, în timp ce 14,3% ar alege comunismul; 4,7% nu ştiu sau nu răspund la această întrebare.

În cazul segmentării răspunsurilor în funcţie de vârstă, din totalul populaţiei şi din fiecare categorie de vârstă, opţiunea cea mai puternică pentru democraţie se regăseşte în categoria 31-50 de ani (85%). Categoria 18-30 de ani preferă democraţia în proporţie de 82,8%, iar cei de peste 50 de ani - de 77%. În cazul celor care şi-au exprimat opţiunea în favoarea comunismului, segmentarea în funcţie de vârstă este următoarea: 18,8% - grupa de vârstă peste 50 de ani, 11,3% - segmentul 18-30 de ani, 31-50 de ani în proporţie de 10,3%. În ceea ce priveşte non-răspunsurile, 5,9% sunt din grupa 18-30 de ani, 4,7% sunt din segmentul 31-50 de ani, iar 4,2% pe grupa de peste 50 de ani.

'După 25 de ani de la schimbarea de regim din 1989, adeziunea românilor pentru democraţie este puternică. În ciuda dificultăţilor sociale ale perioadei de tranziţie şi a unor neîmpliniri evidente ale regimului democratic - încrederea în structurile cheie ale democraţiei precum Parlamentul sau partidele politice rămâne mică - imensa majoritate a românilor s-au ataşat de democraţie. În termeni istorici, acesta reprezintă cel mai mare câştig pentru naţiunea română obţinut în acest sfert de secol de libertate', afirmă Remus Ştefureac, director INSCOP.

Dacă s-ar reînfiinţa Partidul Comunist Român cu aceleaşi obiective politice precum înainte de 1989 şi ar avea posibilitatea să candideze la alegerile parlamentare, 14,2% dintre români ar vota cu acest partid, în timp ce 8,1% nu sunt hotărâţi. 72,9% nu ar vota PCR, în timp ce 4,8% nu ştiu sau nu răspund la această întrebare. 

De asemenea, la întrebarea 'Dacă Nicolae Ceauşescu ar putea candida astăzi la alegerile prezidenţiale, i-aţi acorda votul?', 70,9% dintre cei chestionaţi au răspuns negativ, 17,1% pozitiv, 7,2% nu sunt hotărâţi, iar 4,7% nu ştiu sau nu au răspuns la această întrebare.

Segmentată pe grupe de vârstă, opţiunea de vot pentru Nicolae Ceauşescu, în cazul ipotetic în care ar fi putut candida, este următoarea: 18-30 de ani - 15,5% l-ar vota pe Nicolae Ceauşescu, 66,4% nu l-ar vota, 9,7% sunt nehotărâţi, iar 8,4% sunt non-răspunsuri, grupa 31-50 de ani -12,8% l-ar fi votat pe Nicolae Ceauşescu, 75% au răspuns negativ, 81,% sunt nehotărâţi, în timp ce 4,2% nu au ştiut sau nu au răspuns, peste 50 de ani - 21,1% l-ar fi votat pe Nicolae Ceauşescu, 70,1% nu l-ar fi votat, 5,4% sunt nehotărâţi, iar 3,3% reprezintă non-răspunsuri.

'Procentul voturilor favorabile PCR este identic cu procentul celor care preferă comunismul în dauna democraţiei. Dacă avem în vedere şi ponderea nehotărâţilor, putem vorbi astăzi de un bazin de 15-20% de români care iau în calcul un vot pentru Partidul Comunist Român la 25 de ani de la scoaterea sa în afara legii. Deşi elementele de nostalgie s-au disipat în timp, ele rămân încă active la nivelul unei şesimi dintre români. Este electoratul potenţial al unui ipotetic partid comunist sau al unor partide anti-sistem. Acest bazin a fost preluat la alegerile parlamentare din 2012 de PP-DD şi PRM, dar în acest moment este mai degrabă nereprezentat, ceea ce ar putea duce la apariţia unor noi formaţiuni de nişă care să valorifice acest electorat în perspectiva alegerilor din 2016', explică Remus Ştefureac.

Sondajul mai relevă că Traian Băsescu a făcut cele mai bune lucruri pentru ţară dintre cei trei preşedinţi ai României din ultimii 25 de ani. Astfel, 30,3% dintre români au dat acest răspuns. Traian Băsescu este urmat de Ion Iliescu, cu 23,8%, şi Emil Constantinescu, cu 19,6%. Un procent de 26,3% nu ştiu sau nu răspund la această întrebare.

Pe grupe de vârstă, 34% din populaţia de 18-30 de ani consideră că Traian Băsescu a făcut cele mai bune lucruri pentru ţară. În cazul lui Ion Iliescu, segmentul de vârstă peste 50 de ani apreciază în cea mai mare măsură că în mandatele sale de preşedinte a făcut cele mai bune lucruri, în timp ce în cazul lui Emil Constantinescu, populaţia cu vârstă între 31-50 de ani opinează că fostul lider CDR a făcut cele mai bune lucruri pentru ţară. Cea mai mare pondere a non-răspunsurilor se regăseşte pe segmentul de vârstă 18-30 de ani (37,4%).

Comparaţia dintre cei trei preşedinţi post-decembrişti şi Nicolae Ceauşescu arată că 49,9% dintre români consideră că Emil Constantinescu a fost mai bun decât preşedintele comunist, 15,7% îl consideră la fel, iar 19,1% mai rău. 15,3% reprezintă non-răspunsuri. În cazul comparaţiei Traian Băsescu - Nicolae Ceauşescu, 49,3% îl consideră mai bun pe actualul şef al statului, 16,4% îi apreciază la fel pe cei doi, 24,1% îl consideră mai rău pe Traian Băsescu, iar 10,3% nu ştiu sau nu răspund. 39,1% îl consideră mai bun pe Ion Iliescu comparativ cu Nicolae Ceauşescu, 25,8% opinează că cei doi au fost la fel, 23,9% consideră că Ion Iliescu a fost mai rău ca preşedinte decât Nicolae Ceauşescu, în timp ce 11,2% sunt non-răspunsuri.

Pe segmente de vârstă, în categoria 18-30 de ani, cei mai mulţi dintre români (48,7%) consideră că Traian Băsescu a fost un preşedinte mai bun decât Nicolae Ceauşescu. Categoria 31-50 de ani consideră în cea mai mare măsură (55,3%) că Emil Constantinescu a fost un preşedinte mai bun decât Nicolae Ceauşescu, în timp ce respondenţii din segmentul de peste 50 de ani consideră la rândul lor în cea mai mare măsură (51,9%) că Emil Constantinescu a fost mai bun decât Nicolae Ceauşescu.

'Barometrul INSCOP-ADEVĂRUL despre România' a fost realizat de INSCOP Research la comanda 'Adevărul' în perioada 27 noiembrie-2 decembrie. Volumul eşantionului a fost de 1.076 persoane şi este reprezentativ pentru populaţia României de 18 ani şi peste 18 ani. Eroarea maximă admisă a datelor este de plus/minus 3%, la un grad de încredere de 95%. Metoda folosită a fost cea a sondajului de opinie pe baza unui chestionar aplicat de operatorii de interviu la domiciliul respondenţilor. Chestionarele au fost aplicate în 39 de judeţe şi municipiul Bucureşti, într-un total de 73 de localităţi (oraşe mari, medii, mici, comune, sate). Eşantionul a fost validat pe baza datelor oficiale ale Recensământului populaţiei din 2011.