SONDAJ INSCOP. Ce spun românii despre criza francului: cine este responsabil şi cine ar trebui să plătească ratele
Românii au păreri împărţite în ceea ce priveşte responsabilitatea pentru criza francului elveţian şi asumarea soluţiilor de rezolvare a situaţiei create, relevă barometrul realizat de INSCOP Research, transmite Agerpres.
Responsabilitate
Potrivit cercetării, peste 30% dintre români (30,6%) consideră că responsabilitatea pentru situaţia dificilă în care se află persoanele care au accesat credite în franci elveţieni revine băncilor care au acordat împrumuturile.
De asemenea, 26,5% dintre români spun că responsabili pentru dificultăţile întâmpinate sunt tocmai cei care s-au împrumutat, iar 15,9% indică Banca Naţională a Elveţiei drept responsabilă pentru situaţia creată, în timp ce 12,4% cred că responsabilitatea aparţine Băncii Naţionale a României. În acelaşi timp, 14,6% nu ştiu sau nu răspund la această întrebare.
RĂZBUNARE: CUM a blocat o femeie activitatea unei bănci după ce i-a crescut rata
Soluţii
În ceea ce priveşte asumarea soluţiilor pentru rezolvarea situaţiei dificile în care se află zeci de mii de români cu credite în franci elveţieni, 37% dintre respondenţi consideră că ratele mai mari la creditele în franci elveţieni ar trebui suportate atât de persoanele care s-au împrumutat, cât şi de băncile care au acordat creditele. 24,1% cred că ratele mai mari la creditele în franci elveţieni ar trebui suportate exclusiv de către cei care s-au împrumutat, în timp ce 21,9% cred că ratele mai mari ar trebui suportate exclusiv de către băncile care au acordat împrumuturile. 4,1% dintre respondenţi aleg varianta ca ratele mai mari la creditele în franci elveţieni să fie suportate de stat, din bani publici. 12,9% nu ştiu sau nu răspund la această întrebare.
Barometrul a fost realizat de INSCOP Research la comanda publicaţiei "Adevărul" în perioada 5-10 februarie 2015. Volumul eşantionului a fost de 1.065 persoane şi este reprezentativ pentru populaţia României de 18 ani şi peste 18 ani. Eroarea maximă admisă a datelor este de plus/minus 3%, la un grad de încredere de 95%. Metoda folosită a fost cea a sondajului de opinie pe baza unui chestionar aplicat de operatorii de interviu la domiciliul respondenţilor.