Sondaj INSCOP: Factorul care a dus la câştigarea alegerilor de către Klaus Iohannis

Din totalul populaţiei care declară că s-a prezentat la vot, 26,8% susţin că problemele apărute la secţiile de votare din străinătate i-au determinat în mare măsură să meargă la urne, 9,8% spun că au fost determinaţi să se prezinte la vot doar în mică măsură de aceste evenimente, în timp ce 52,3% spun că problemele de la secţiile de vot din străinătate nu au contribuit deloc la decizia lor de a veni la vot.

În ceea ce priveşte opţiunea de vot, din totalul populaţiei care declară că s-a prezentat la vot, 22,5% spun că opţiunea lor politică a fost determinată în mare măsură de votul din străinătate, 20,1% arată că opţiunea lor a fost determinată în mică măsură de aceste probleme, în timp ce 55,9% spun că aceste situaţii nu au contribuit deloc la opţiunea lor de vot.

'Rezultatele cercetării sunt clare şi confirmă prin date sociologice explicaţiile intuitive curente ale votului din 16 noiembrie. Problemele apărute la secţiile de vot din străinătate au influenţat decisiv atât prezenţa mult mai mare - care a fost factorul principal al rezultatului spectaculos - cât şi opţiunile de vot. Practic, comportamentul unui sfert din masa electorală din ţară a fost schimbat de disfuncţionalităţile organizatorice ale votului din diaspora', precizează Remus Ştefureac, director Inscop, conform unui comunicat transmis luni AGERPRES.

Acelaşi sondaj arată o creştere spectaculoasă a optimismului românilor vizavi de direcţia în care se îndreaptă ţara.

56,3% dintre respondenţi declară că România se îndreaptă într-o direcţie bună, faţă de 24,3% care împărtăşeau această opinie în sondajul din luna octombrie. 31,5% susţin că lucrurile în România merg într-o direcţie greşită (comparativ cu 68,2% care susţineau acest lucru în sondajul din luna octombrie). 12,2% nu ştiu sau nu răspund la această întrebare (comparativ cu 7,5% în octombrie).

'Practic, simpatizanţii ambelor tabere politice contribuie la nivelul ridicat al indicatorului 'direcţie bună' în condiţiile în care Klaus Iohannis a câştigat alegerile prezidenţiale, iar Guvernul Ponta a rămas în funcţie. Plusul faţă de octombrie este asigurat însă evident de simpatizanţii preşedintelui ales, Klaus Iohannis, care văd în alegerea sa garanţia unor schimbări în bine pentru România', explică directorul Inscop.

Totodată, conform aceluiaşi sondaj, 85,2% dintre români declară că au votat pe 16 noiembrie, 13,5% nu s-au prezentat la vot, iar 1,3% nu răspund la această întrebare.

'Biroul Electoral Central a anunţat o rată de prezenţă la vot de 64,1%, dar ea se raportează la cei 18,2 milioane votanţi declaraţi oficial de de Autoritatea Electorală Permanentă. În condiţiile în care între 3 şi 3,5 milioane de cetăţeni români sunt plecaţi peste graniţe, iar marea lor majoritate sunt adulţi, rezultă că populaţia cu drept de vot rezidentă pe teritoriul României pe data de 16 decembrie era cu cel puţin 3-3,5 milioane ce cetăţeni mai mică decât numărul total al alegătorilor comunicat de AEP', apreciază reprezentantul Inscop.

În continuare el arată că, raportat la populaţia cu drept de vot aflată pe teritoriul României în turul al doilea al alegerilor, prezenţa la urne pe data de 16 decembrie pe teritoriul României a atins în realitate un nivel record de 75% - 80%.

'Diferenţa până la cele 85 de procente care declară operatorilor de sondaj că s-au prezentat la vot poate fi explicată, probabil, prin tentaţia răspunsului conformist care indică un comportament dezirabil social al celor care doresc să se asocieze cu un eveniment de maxim impact public. O altă posibilă explicaţie a cifrei de 85% ar putea fi legată de posibilitatea că numărul adulţilor plecaţi de pe teritoriul României să fie mai mare decât credeam - în jur de 4 milioane - situaţie în care procentul real de prezenţă la vot pe 16 noiembrie pe teritoriul României ar fi putut depăşi nivelul de 80%', precizează Ştefureac.

'Barometrul Inscop - Adevărul despre România' a fost realizat de Inscop Research la comanda 'Adevărul' în perioada 27 noiembrie - 2 decembrie 2014. Volumul eşantionului a fost de 1.076 persoane şi este reprezentativ pentru populaţia României de 18 ani şi peste 18 ani. Eroarea maximă admisă a datelor este de plus/minus 3%, la un grad de încredere de 95%. Metoda folosită a fost cea a sondajului de opinie pe baza unui chestionar aplicat de operatorii de interviu la domiciliul respondenţilor.