Sondaj Ministerul Educaţiei: Mai mult de jumătate din părinţi îşi doresc ca şcoală să înceapă în sistem clasic

Majoritatea părinților preferă varianta de revenire la cursurile față-în-față în noul an școlar. Totuși, în cazul elevilor de gimnaziu și de liceu există o tendință mai mare de acceptare a cursurilor mixte, în detrimentul celor desfășurate exclusiv la distanță.

Nu există diferențe semnificative între preferințele celor din zona rurală comparativ cu a celor din zona urbană, majoritatea fiind de acord cu reluarea cursurilor față-în-față începând din toamna acestui an.

Dintre părinții care optează pentru revenirea completă la cursurile față-în-față (55% din totalul respondenților), aproape jumătate (45%) consideră că această variantă de organizare a cursurilor este foarte potrivită pentru copiii lor.

Jumătate dintre părinții cu domiciliul în mediul urban mic au acordat punctaje maxime scenariului școlii față-în-față. O treime dintre respondenții din zona rurală au acordat punctaje minime privind nivelul de adecvare al acestui scenariu.

Părinții preferă desfășurarea anumitor materii în aer liber, atunci când este posibil, cu scopul de a menține distanțarea fizică. O altă măsură adecvată din punctul de vedere al părinților este cea de formare a unor grupuri distincte de elevi și limitarea interacțiunii cu alte grupuri, limitând astfel posibilitatea de răspândire a COVID-19. Perspectiva desfășurării cursurilor în spații modulare este cea mai puțin dorită de părinți (5.13 puncte din 7).

Citeşte şi ÎNCEPEREA ANULUI ŞCOLAR. S-a stabilit care este limita de ore pe care un elev o va petrece la şcoală

Părinții se simt mai încrezători să își trimită copiii la școală în condițiile în care unitățile de învățământ comunică transparent și eficient cu părinții și aplică cu strictețe reguli clare de igienizare și abordare a cazurilor de îmbolnăvire. Măsurile care afectează direct copiii, cum sunt cele legate de purtarea obligatorie a măștii, distanțarea fizică, ori testarea periodică COVID-19 sunt mai puțin dorite de părinți.

ŞCOALĂ FAŢĂ-ÎN FAŢĂ

Cu cât vârsta copiilor este mai mică, cu atât crește rezistența părinților la măsura de purtare obligatorie a măștii de către copii. Nivelul de aderare la obligativitatea purtării măștii este de 3.59 puncte (din 7) în cazul preșcolarilor și crește treptat până la 5,11 puncte în cazul liceenilor.

Cu cât vârsta copiilor este mai mică, cu atât crește rezistența părinților la ideea măsurilor de distanțare fizică. Nivelul de aderare la măsurile de menținere a copiilor la distanță unii față de ceilalți este de 4.51 puncte (din 7) în cazul preșcolarilor și crește treptat până la 5,31 puncte în cazul liceenilor.

Părinții se simt ușor îngrijorați cu privire la sănătatea copiilor lor în cazul revenirii la cursurile față-în-față (4.73 puncte din 7), în condițiile în care nivelul de încredere în capacitatea unităților de învățământ de a aplica cu strictețe măsurile de limitare a răspândirii COVID-19 este moderat (4.09 puncte din 7).

Citeşte şi Sondaj: 6 din 10 părinţi consideră că şcoala ar trebui să înceapă în sistem clasic

Cu cât copiii sunt mai mari, cu atât crește nivelul de îngrijorare al părinților legat de riscul de îmbolnăvire a acestora pe drumul către școală. Părinții preșcolarilor și ai elevilor din clasele primare sunt mai preocupați de faptul că aceștia nu vor putea purta masca pe tot parcursul orelor, comparativ cu părinții elevilor de liceu. Dintre părinții cărora le este teamă de o posibilă infectare a copilului în drumul către școală, 4 din 10 au copii în clase de liceu.

SISTEM HIBRID: ONLINE ŞI FAŢĂ-ÎN-FAŢĂ

În situația în care se va opta pentru organizarea cursurilor mixte, prin alternarea cursurilor față-în-față cu cele la distanță, mai mult de 9 din 10 părinți sunt de părere că anumite materii trebuie predate prioritar în timpul orelor față-în-față. Nevoia de prioritizare a materiilor predate față-în-față crește ușor, odată cu ciclul școlar în care se află copiii.

Matematica și limba română sunt materiile pentru care optează aproape toți părinții elevilor din clasele primare, pentru a fi predate în cadrul cursurilor față-în-față. Poziția a treia în topul priorităților părinților sunt limbile străine (64%). Topul priorităților pentru predarea față-în-față este completat de materiile legate de dezvoltarea armonioasă a copiilor - dezvoltare personală (25%) și educație fizică (17%).

Matematica și limba română sunt materiile pe care marea majoritate a părinților elevilor din clasele gimnaziale le doresc a fi predate în cadrul cursurilor față-în-față. Poziția a treia în topul priorităților părinților sunt limbile străine (59%). Aproximativ 1 din 3 părinți ai elevilor de gimnaziu sunt de părere că informatica și fizica trebuie predate prioritar în timpul cursurilor față-în-față.

La fel ca în cazul celorlalți părinți, majoritatea părinților elevilor de liceu sunt de părere că limba română, matematica și limbile străine trebuie predate prioritar în timpul cursurilor față-în-față. Limba română devine însă cea mai importantă materie pentru predarea față-în-față. Informatica și fizica se păstrează în top cinci materii prioritare pentru predarea față-în-față și în cazul elevilor din ciclul liceal.

SCOALA ONLINE

Părinții se simt relativ îngrijorați cu privire la sănătatea copiilor lor în cazul alternării cursurilor, ușor mai puțin decât în cazul cursurilor față-în-față (4.40 puncte din 7, față de 4.73 puncte în cazul cursurilor față în față). Încrederea părinților în capacitatea unităților de învățământ de a aplica cu strictețe măsurile de limitare a răspândirii COVID-19 în varianta cursurilor mixte este similară cu îngrijorarea lor privind sănătatea copiilor (4.42 puncte din 7).

Varianta continuării școlii la distanță la începutul anului școlar 2020 - 2021 este considerată slab adecvată în rândul tuturor părinților, indiferent de ciclul școlar în care se află elevii. Doar 14% dintre părinți optează pentru cursurile la distanță, în timp ce mai puțin de 2 din 10 părinți consideră că această variantă de organizare a cursurilor este adecvată pentru copiii lor.

Părerile părinților în ceea ce privește îmbunătățirea cursurilor la distanță sunt împărțite, cele mai multe dintre ele referindu-se la interacțiunea directă a copiilor cu cadrele didactice și comunicarea transparentă și eficientă. Aproape jumătate dintre părinți (47%) sunt de părere că este necesară interacțiunea zilnică și directă cu profesorii, precum și sprijinul direct al acestora atunci când este nevoie. Accesul la școala online este o altă direcție de îmbunătățire, în special în privința echipamentelor necesare conectării la cursurile online (35%).

Citeşte şi Ministrul Educaţiei: Copiii cu anumite afecţiuni vor putea face şcoală online, la cererea părinţilor şi cu avizul medicului

Dorința părinților de a avea feedback constant din partea profesorilor și de a le fi comunicată metoda de evaluare a elevului crește proporțional cu vârsta copiilor. Există o diferență semnificativă între ciclul preșcolar, unde doar un respondent din 10 își dorește o verificare a activității în mod constant, spre deosebire de ciclurile primare sau gimnaziale, unde 31%, respectiv 32% dintre părinți doresc să fie la curent cu activitatea copiilor lor.

Centrul preocupărilor părinților cu privire la organizarea cursurilor la distanță este legat de felul în care sunt afectați copiii lor, fie din cauza lipsei socializării sau a timpului petrecut în fața calculatorului, fie din cauza dificultății de asimilare a materiei predate online.

1 din 3 părinți se tem că actul educativ este mai slab în cazul cursurilor la distanță din cauza lipsei de pregătire și implicare a cadrelor didactice. Lipsa resurselor tehnice necesare școlii online este o problemă consemnată de aproape 2 din 10 părinți, în timp ce 1 din 3 nu au posibilitatea de a sta acasă cu copiii și a-i sprijini în procesul de învățare la distanță.

Citeşte şi Mihai Craiu: Sunt mai îngrijorat de dascăli şi de bunicii care-i aduc şi-i iau de la şcoală, nu de ceea ce vor face copiii

Studiul a fost realizat în perioada 26 iulie – 3 august 2020, de către MKOR Consulting în parteneriat cu Unitatea de Cercetare în Educație din cadrul Centrului Național de Politici și Evaluare în Educație, pe un eșantion de 1.067 de respondenți, reprezentativ pentru populația părinților care au cel puțin un copil înregistrat în sistemul educațional din România în anul școlar 2020-2021, după ciclul de învățământ al copilului, mediul de rezidență (rural – urban) și distribuție geografică (regiuni de dezvoltare).