Sondaj: 46% dintre români, nemulţumiţi de europarlamentari

La întrebarea dacă ştiu cine îi reprezintă în Comisia Europeană, doar 27% dintre respondenţi au ştiut efectiv numele comisarului român, iar 73% au dat răspunsuri greşite.

Românii sunt foarte critici în ceea ce priveşte activitatea europarlamentarilor români. Întrebaţi dacă sunt mulţumiţi de performanţa acestora, 2% dintre respondenţi au răspuns că sunt foarte mulţumiţi, 11% sunt mulţumiţi mult, 41% - mai mult sau mai puţin mulţumiţi, 32% - nu sunt mulţumiţi, 14 % - deloc mulţumiţi.

În comparaţie, 10% dintre români sunt foarte mulţumiţi de activitatea parlamentarilor români, 13% sunt mulţumiţi mult, 37% - mai mult sau mai puţin mulţumiţi, 23% - nu sunt mulţumiţi, 17 % - deloc mulţumiţi.

PES activists România susţine că acest rezultat este generat de lipsa de informaţii privind activitatea parlamentarilor europeni, de informarea mass-media cu privire la veniturile membrilor Parlamentului European, comparativ cu nivelul salarial al românilor şi prin participarea scăzută a europarlamentarilor români la cele mai importante dezbateri europene.

La întrebarea dacă ştiu câţi europarlamentari are România, doar 11% dintre respondenţi au răspuns corect, iar 89% au răspuns greşit. În acelaşi timp, doar 14% dintre români au răspuns corect la întrebarea câţi parlamentari sunt în Parlamentul României, iar 86% au răspuns greşit.

Potrivit sondajului, 14% dintre participanţii la interviu au ştiut numărul exact al comisarilor din Comisia Europeană, iar 86% au dat răspunsuri greşite.  La întrebarea dacă ştiu una dintre atribuţiile Comisiei Europene, 43% dintre respondenţi au răspuns corect, în vreme ce 73% dintre români ştiu una din atribuţiile Guvernului României.

În acelaşi timp, 62% dintre români au putut menţiona una din atribuţiile Parlamentului European, în timp ce 89% au răspuns corect la întrebarea privind una din atribuţiile Parlamentului României.

De asemenea, doar 42% dintre români ştiu una dintre atribuţiile preşedintelui Comisiei Europene, iar 58% au răspuns greşit, în vreme ce 71% au ştiut una din atribuţiile primului ministru român.

PES activists România susţine că aceste răspunsuri indică faptul că există o lipsă severă de informaţie şi cunoştinţe privind instituţiile în genere, care este mult mai clară atunci când vine vorba despre administraţia europeană.

Mai mult, se poate observa diferenţe între nivelul de informaţie privind instituţiile europene: un bun nivel de înţelegere al atribuţiilor Parlamentului European şi un nivel scăzut de cunoaştere privind atribuţiile Comisiei Europene precum şi ale preşedintelui Comisiei Europene.

PES activists România a verificat şi nivelul de informaţie politică, adresând două întrebări privind partidele europene şi grupurile politice, în comparaţie cu informaţia pe care oamenii o au despre politica românească.

Rezultatele arată că doar 47% dintre participanţii la sondaj ştiu cel puţin un grup politic european şi numai 21% ştiu care este cel mai puternic grup politic din cadrul Parlamentului European.

În acelaşi timp, doar 55% dintre români ştiu numele preşedintelui Comisiei Europene, foarte departe de cei 91% care ştiu numele prim-ministrului român.

La întrebarea cum ar trebui ales preşedintele Comisiei Europene, 22% dintre români cred că acesta ar trebui ales de reprezentaţii ţărilor (Consiliul European), 31% de către membrii Parlamentului European, 44% de către cetăţenii europeni (vot direct), iar 4% printr-un concurs european (proceduri administrative).

PES activists România arată că obiectivul acestei analize a fost acela de a da mai multe răspunsuri la curenta dezbatere politică europeană în ceea ce priveşte reforma mecanismelor de alegeri europene şi în special la discuţiile privitoare la alegerea următorului preşedinte al Comisiei Europene.

Alegerile din 2014 vor introduce o nouă procedură de alegeri, care vor menţine rolul Consiliului European, dar vor creşte greutatea alegerilor europene în desemnarea viitorului preşedinte.

Studiul PES activists România a fost conceput pentru a ilustra nivelul de informare cu privire la instituţiile europene şi politică şi pentru a indica suportul acordat pentru politica europeană şi noua reformă electorală. Concluzia studiului este că dezbaterea privind reforma alegerilor europene este încă o discuţie în curs, care este departe de a se finaliza.

Sondajul a fost realizat în perioada 4-7 iunie 2013, pe un eşantion de 1.210 de subiecţi, cu vârsta de peste 18 ani.